Importanța protecției mediului, a naturii și a climei este din ce în ce mai recunoscută de către români, însă rămâne insuficient integrată cu problemele sociale și economice. Aceasta este una dintre concluziile raportului „Transformări socio-ecologice în România” lansat ieri la Goethe-Institut de Fundația Friedrich-Ebert România.
Raportul se bazează pe un studiu cuprinzător realizat de Institutul SINUS în 19 țări din Europa și America de Nord, inclusiv în România, oferind o perspectivă detaliată asupra atitudinilor și așteptărilor cetățenilor în ceea ce privește politicile de mediu, evidențiind diferențele dintre diverse grupuri demografice și sociale. Sondajul examinează percepțiile în funcție de educație, venituri, sex, vârstă și diverse medii sociale influențate de convingeri și stil de viață.
Fenomenul schimbărilor climatice, care provoacă transformări ale mediului şi afectează viaţa de zi cu zi, este considerat foarte important de aproape trei sferturi dintre români şi irelevant (notat între 0 şi 2) de către doar 5% dintre respondenţi.
Astfel, românii evaluează importanţa schimbărilor climatice cu nota 8,1, pe o scară de la 1 la 10, peste media de 7,7 acordată de către cetăţenii din celelalte țări.
Totuşi, românii plasează problemele de mediu pe locul 8 în lista priorităţilor societăţii, în timp ce media celorlalte ţări le situează pe locul 4, arată cercetarea.
Cei mai mulţi români (59%) au desemnat sănătatea pe primul loc, iar pe locul doi (53%) educaţia, în timp ce problemele de mediu se află printre primele cinci priorităţi în Canada, Danemarca, Franţa, Italia, Germania, SUA şi Serbia.
Pentru români, primele trei probleme de mediu ca grad de relevanţă sunt: starea pădurilor (62%), calitatea şi poluarea aerului (56%) şi calitatea şi poluarea apei (54%).
Opt din zece români (82%) au indicat Guvernul drept responsabil pentru a implementa schimbări ca răspuns la problemele de mediu, acesta fiind urmat de administraţiile locale (76%), companiile şi sindicatele (75%), cetăţenii (73%). Surprinzător, sectorul privat se clasează doar pe locul trei, la foarte mică distanţă de cetăţeni, o categorie cu un impact mult mai mic.
Din acest punct de vedere, România se remarcă printr-o diferenţă mai mare între Guvern şi sectorul privat (82% vs 75%), faţă de media tuturor celor 19 ţări incluse în sondaj (71% vs 70%).
