Cel mai recent raport privind starea mediului relevă o situație alarmantă în Capitală, cu măsuri urgente necesare pentru a salva calitatea vieții locuitorilor
Starea mediului în București se deteriorează accelerat, iar datele celui de-al doilea raport anual realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București arată o realitate îngrijorătoare: aerul devine din ce în ce mai toxic, spațiile verzi dispar, iar infrastructura urbană sugrumă orașul.
Traficul rutier – principalul vinovat pentru poluarea aerului
Cea mai gravă problemă identificată în studiu este poluarea aerului, 60% din aceasta fiind cauzată de traficul rutier intens. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât peste jumătate din mașinile care circulă zilnic prin București au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel.
Centralele termice contribuie și ele semnificativ la problema poluării, fiind responsabile pentru 76% din emisiile de dioxid de sulf, 36% din oxizii de azot și 70% din dioxidul de carbon. La acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei, care introduce în atmosferă substanțe periculoase.
În multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți, inclusiv particule în suspensie, oxizi de azot, benzen și hidrogen sulfurat. O problemă emergentă este ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, afectând în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Record de temperatură și schimbări climatice dramatice
Problemele de mediu sunt amplificate de schimbările climatice. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria Bucureștiului, cu o temperatură medie de vară de 27,43°C – cu aproape 6°C peste media istorică. Orașul înregistrează între 40-45 de zile tropicale anual, iar valurile de căldură au devenit mult mai frecvente și mai intense după 1990, cu o medie de 2,7 evenimente pe an.
Fenomenul „insulei de căldură” face ca București să aibă o temperatură cu 0,9-1,2°C mai mare decât împrejurimile, intensitatea cea mai ridicată înregistrându-se în zona centrală, între Piața Romană, Universitate și Unirii.
Spațiile verzi – o criză ignorată
Situația vegetației urbane este deosebit de îngrijorătoare. București a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții. Aceasta înseamnă mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort pentru locuitori.
Accesibilitatea la parcuri este deficitară: doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case se află la mai puțin de un kilometru de un parc. Și mai grav, Bucureștiul are doar 0,88 arbori per locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene de 3 arbori per cap de locuitor.
În 2024, au fost depuse documentații pentru tăierea a 1.107 arbori uscați, fiind plantați doar 1.116 arbori și arbuști. Dezechilibrul dintre defrișări și plantări este vizibil în parcuri și pe aleile stradale, iar nivelul de uscare al arborilor a atins cote alarmante după 2020.
Construcții fără măsură și transport nesustenabil
Între 2010 și 2023, în București au fost construite peste 268.000 de locuințe noi, multe pe foste spații verzi sau industriale, fără investiții corespunzătoare în infrastructură. Extinderea zonelor rezidențiale nu a fost dublată de asigurarea serviciilor publice, ceea ce intensifică traficul.
Mobilitatea sustenabilă rămâne la nivel incipient: doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura pentru transport verde este insuficientă. De asemenea, doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, tranziția către soluții nepoluante fiind foarte lentă.
Deșeuri – management deficitar
Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual în București, doar 42% beneficiază de tratare, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este implementată deficitar, iar economia circulară, deși menționată în strategii, necesită îmbunătățiri majore.
Bucureștiul nu are capacitatea de a-și produce singur hrana, fiind dependent de import din regiunile învecinate sau de pe piața internațională, în condițiile în care terenurile agricole sunt abandonate, iar serele au fost în cea mai mare parte desființate.
Biodiversitatea urbană – o surpriză pozitivă
În ciuda imaginii de oraș poluat, București ascunde o diversitate surprinzătoare de plante și animale. Anual se înregistrează între 48 și 63 de apeluri la 112 pentru probleme cu fauna sălbatică – șerpi (58% din apeluri), căpriori (14%), vulpi (13%) și mistreți (10%).
Societatea civilă cere măsuri urgente
Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi (81% din respondenți), poluarea aerului (68%) și managementul deficitar al deșeurilor (50%). Totuși, 73% dintre organizații consideră că aceste probleme pot fi rezolvate prin parteneriate cu instituțiile publice.
„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realității mediului bucureștean pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper”, declară Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București.
Un apel la acțiune
Raportul „Starea mediului în București” evidențiază nevoia unei strategii clare și a unor măsuri structurale urgente din partea autorităților, organizațiilor și locuitorilor orașului. Fără acțiuni concrete și susținute, calitatea vieții în Capitală va continua să se degradeze, iar impactul asupra sănătății publice va deveni din ce în ce mai grav.
Platforma de mediu pentru București, dezvoltată de Fundația Comunitară București și ING Bank România, a finanțat până în prezent 39 de proiecte cu peste zece milioane de lei, demonstrând că soluțiile există, dar necesită o abordare coordonată și investiții consistente.
Raportul integral poate fi consultat AICI.
