Comisia Europeană a adoptat un set de modificări rapide („quick fix”) privind standardele europene de raportare a sustenabilității , oferind companiilor mari care au început deja raportarea un răgaz binevenit. Noile prevederi reduc temporar obligațiile de raportare pentru anii financiari 2025 și 2026, cu scopul de a diminua sarcinile administrative și de a oferi claritate în procesul de tranziție către standardele europene de sustenabilitate.
Cine beneficiază de aceste măsuri?
Modificările vizează companiile din „valul unu” – adică acele firme care au fost obligate să înceapă raportarea de sustenabilitate în 2025 pentru exercițiul financiar 2024, conform noii Directive europene privind raportarea corporativă de sustenabilitate (CSRD).
Aceste companii nu au fost incluse în așa-numita Directivă „stop-the-clock”, adoptată anterior, care amână obligațiile de raportare pentru „valul doi” (din 2026) și „valul trei” (din 2027). Astfel, „valul unu” risca să suporte o povară disproporționată, în lipsa unor măsuri de echilibrare.
Ce prevede „quick fix”-ul?
Noile modificări permit companiilor din valul unu să continue, și în 2025 și 2026, cu același nivel de raportare ca în 2024. Concret, acestea pot omite:
- informațiile privind efectele financiare anticipate ale riscurilor legate de sustenabilitate,
- emisiile de gaze cu efect de seră de tip Scope 3 (pentru companiile cu sub 750 de angajați),
- raportarea detaliată privind biodiversitatea, forța de muncă proprie, lucrătorii din lanțul valoric, comunitățile afectate și utilizatorii finali.
În plus, companiile cu peste 750 de angajați beneficiază pentru prima dată de aceleași perioade de tranziție ca și companiile mijlocii, cu unele excepții, cum ar fi menținerea obligației de a raporta emisiile indirecte Scope 3.
Ce urmează
Comisia Europeană lucrează deja la o revizuire mai amplă a standardelor ESRS, care va fi finalizată până în 2027. Obiectivele acestui proces sunt clare:
- reducerea cu până la două treimi a volumului de informații cerute,
- clarificarea aspectelor neclare din standardele actuale,
- alinierea mai strânsă cu alte reglementări europene.
Totodată, sunt în discuție modificări legislative care ar putea ridica pragul de aplicabilitate al CSRD, astfel încât raportarea de sustenabilitate să se aplice doar companiilor cu peste 1.000 de angajați, în loc de cele cu 250 cât este pragul actual.
Un răgaz, nu o amânare a responsabilității
Chiar dacă aceste modificări oferă o pauză administrativă, ele nu înseamnă o relaxare a angajamentelor de sustenabilitate. Investitorii, consumatorii și partenerii de afaceri continuă să ceară transparență și responsabilitate socială. Perioada de tranziție poate fi o oportunitate pentru companii de a-și consolida procesele interne, de a îmbunătăți calitatea datelor și de a se pregăti pentru o raportare care să reflecte cu adevărat impactul lor asupra societății și mediului.
