Într-o Românie în care paradoxurile economice și ecologice se întâlnesc zilnic, o tendință aparent banală capătă un sens tot mai profund: românii aleg, în număr tot mai mare, să cumpere și să vândă electronice și electrocasnice second-hand. Nu doar pentru că sunt mai accesibile, ci pentru că, în spatele fiecărei alegeri, începe să se contureze o cultură a reutilizării – funcțională, economică și din ce în ce mai conștientă.
Platforma OLX, un barometru eficient al consumului informal, a înregistrat peste 6 milioane de interacțiuni în prima jumătate a anului 2025 în categoria „Electronice și electrocasnice”. În paralel, un studiu recent Eurostat plasează România în topul țărilor europene la cedarea sau vânzarea de dispozitive IT&C vechi – de la telefoane și tablete, la desktopuri și laptopuri.
Românii aleg să prelungească viața produselor, într-o formă de economie circulară spontană, care funcționează de jos în sus.
Reziliență cotidiană și sustenabilitate informală
Într-un climat de incertitudine financiară, dar și într-un peisaj digital dominat de upgrade-uri constante, românii au început să pună preț pe durabilitate. Nu neapărat din convingeri ecologice declarate, ci din nevoia de a face alegeri inteligente, pragmatice și sustenabile.
De la gadgeturi și telefoane, până la frigidere și aspiratoare, produsele își găsesc a doua viață în alte gospodării. În lipsa unor infrastructuri solide de reciclare sau a unor politici publice stimulative, piața second-hand a devenit un spațiu de reziliență cotidiană, unde economia personală se întâlnește cu sustenabilitatea.
România se remarcă printr-un paradox pozitiv: avem una dintre cele mai scăzute rate de reciclare formală, dar una dintre cele mai ridicate rate de reutilizare digitală. Iar această diferență evidențiază nu lipsa de interes, ci lipsa de sprijin sistemic pentru comportamentele deja existente.
Comportamente emergente care cer politici curajoase
Cifrele Eurostat arată clar: tinerii sunt mai dispuși să vândă sau să cedeze dispozitive vechi, în timp ce vârstnicii tind să le recicleze. OLX confirmă: consumatorii sunt mai atenți la raportul calitate-preț, dar și la valoarea de utilizare a unui produs deja folosit.
În această ecologie informală a reutilizării, se ascunde o oportunitate uriașă. Cu un minim de infrastructură, comunicare și stimulente, România ar putea transforma aceste comportamente spontane într-un model funcțional de economie circulară, cu beneficii multiple: reducerea deșeurilor electronice, creșterea accesului la tehnologie, educație ecologică practică și consolidarea solidarității sociale.
Recomandări de politici publice: de la promisiuni la infrastructură funcțională
România are deja o mică parte din ingredientele necesare pentru a face din economia circulară o realitate accesibilă. Asociația Ateliere Fără Frontiere, prin programul „educlick”, recuperează, repară și redistribuie echipamente IT către școli, ONG-uri și comunități vulnerabile. Este un model funcțional de reutilizare digitală cu impact social, educațional și de mediu dovedit.
Mai mult, Strategia Națională privind Economia Circulară, adoptată în 2022, precum și Planul său de Acțiune, prevăd explicit dezvoltarea unei rețele de centre de colectare, reutilizare și recondiționare a echipamentelor electronice și IT.
Totuși, aceste inițiative rămân fragmentate, fără susținere bugetară clară și fără extindere națională.
Pentru ca acest comportament social emergent – reutilizarea – să devină parte integrantă din tranziția verde a României, ar fi nevoie de măsuri concrete, precum:
Operaționalizarea rețelei naționale de centre de reutilizare digitală, cu implicarea autorităților locale, ONG-urilor și partenerilor privați, pe modelul „educlick”;
Stimulente fiscale pentru companii care donează echipamente IT funcționale sau colaborează cu centre de recondiționare pentru a sprijini educația și incluziunea digitală;
Campanii naționale de educație ecologică digitală, adresate tinerilor, familiilor și instituțiilor publice, care să promoveze repararea, reutilizarea și cumpărarea de produse cu durată lungă de viață.
Sursa foto: Pixabay
