Poluarea aerului a devenit o problemă de amploare mondială, cu consecințe devastatoare asupra sănătății publice. Două rapoarte recente aruncă o lumină îngrijorătoare asupra acestei crize: în Statele Unite, aproape jumătate din populație respiră aer poluat, în timp ce la nivel global, doar șapte țări din lume respectă standardele de calitate a aerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății.
Conform unui studiu recent realizat de Asociația Americană pentru Plămâni, 46% din americani, aproximativ 156,1 milioane de oameni, trăiesc în zone cu nivele nesănătoase de ozon sau particule în suspensie. Această cifră reprezintă o creștere dramatică de aproape 25 de milioane de persoane față de evaluarea din anul precedent.
Studiul „Starea Aerului 2025″ stabilește o legătură directă între agravarea poluării aerului și schimbările climatice. Temperaturile extreme, seceta și incendiile de vegetație contribuie în mod semnificativ la deteriorarea calității aerului în întreaga țară.
Impactul incendiilor de vegetație
Un exemplu elocvent al acestei probleme a fost anul 2023, când Canada a înregistrat un sezon record de incendii forestiere care au contribuit cu 23% din emisiile globale de carbon generate de incendiile de vegetație. Fumul gros de la aceste incendii s-a răspândit rapid spre sud, acoperind statele din Midwest și Nord-Est într-o ceață portocalie densă și determinând autoritățile locale să emită avertizări de poluare a aerului pentru peste 98 de milioane de oameni.
Cercetătorii au constatat că schimbările climatice au extins sezonul incendiilor cu aproximativ două săptămâni la nivel global, în principal prin creșterea disponibilității combustibilului prin căldură și condiții uscate. În vestul Statelor Unite, sezonul mediu al incendiilor forestiere este acum cu 105 zile mai lung, arde de șase ori mai multe suprafețe și înregistrează de trei ori mai multe incendii mari comparativ cu anii 1970.
Criza mondială a calității aerului
La nivel global, situația este și mai îngrijorătoare. Conform unui raport publicat de compania elvețiană de tehnologie pentru calitatea aerului IQAir, doar șapte țări din lume au înregistrat nivele de calitate a aerului conform valorilor recomandate de OMS în 2024.
Aceste țări sunt: Australia, Estonia, Noua Zeelandă, Islanda, Grenada (o țară insulară din Caraibe), Puerto Rico și Polinezia Franceză. Toate celelalte țări au depășit nivelul anual recomandat.
Ciadul, o țară din centrul-nordul Africii, a înregistrat cea mai mare concentrație anuală de PM2.5 – 91,8 μg/m³ – mult peste nivelul sigur recomandat de OMS de 5 μg/m³. A fost urmat de Bangladesh, Pakistan, Republica Democrată Congo și India.
Capitala indiană New Delhi a rămas cel mai poluat oraș-capitală din lume, urmată îndeaproape de N’Djamena din Ciad. Ambele orașe au avut o concentrație medie anuală de PM2.5 de peste 90 μg/m³.
Impactul asupra sănătății
Particulele PM2.5, cea mai comună unitate de măsură în evaluările calității aerului, se referă la materiile particulate atmosferice cu un diametru mai mic de 2,5 micrometri – aproximativ 3% din diametrul unui fir de păr uman – și sunt considerate ca prezentând cel mai mare risc pentru sănătatea umană.
Studiile au legat aceste particule de:
- Mortalitate prematură
- Boli cardiace și pulmonare
- Bronșită acută și cronică
- Atacuri de astm
- Alte simptome respiratorii
Foto generată AI
