La Congresul mondial pentru conservare IUCN 2025, desfășurat la Abu Dhabi în această perioadă, membrii IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) au adoptat o rezoluție de referință privind „Crimes that Affect the Environment” (CAE), cu scopul de a întări eforturile globale de prevenire și combatere a crimelor care afectează mediul.
Rezoluția arată că infracțiunile de mediu, precum traficul de specii sălbatice, exploatarea ilegală a pădurilor, mineritul iresponsabil, pescuitul excesiv sau poluarea, au luat amploare, fiind organizate și transnaționale.
Documentul subliniază că aceste activități agravează schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea, punând astfel în pericol sănătatea umană, securitatea și obiectivele internaționale (Acordul de la Paris, Agenda 2030, cadrul biodiversității Kunming-Montreal).
Rezoluția mai subliniază că aceste fapte nu doar că dăunează ecosistemelor, dar subminează statul de drept, guvernanța, drepturile omului și dezvoltarea durabilă, fiind adesea legate de corupție și alte activități ilicite. Aceste infracțiuni apar frecvent în contexte de guvernanță slabă sau inegalitate și afectează disproporționat populațiile indigene, comunitățile locale, femeile și grupurile vulnerabile.
Textul adoptat evidențiază rolul crucial al societății civile, comunităților locale, mediului academic, sectorului privat și mass-media în detectarea, raportarea și prevenirea acestor fapte. De asemenea, solicită protecție sporită pentru apărătorii mediului (environmental defenders) și avertizori de integritate (whistleblowers), care se confruntă cu riscuri sporite.
Rezoluția a fost elaborată de Nature Crime Alliance (coordonată de World Resources Institute) în colaborare cu Guvernul Franței, Wildlife Conservation Society, Centrul Național pentru Whistleblowing și International Council on Environmental Law, primind susținere puternică din partea membrilor IUCN.
Printre măsurile solicitate: desemnarea unui punct focal la nivelul Secretariatului IUCN, întărirea cooperării cu procese interguvernamentale relevante, constituirea unei forțe de lucru (Task Force) pentru elaborarea unei strategii CAE care să includă măsuri practice, implicarea științei infracționalității și comportamentului, și consolidarea protecției apărătorilor mediului. De asemenea, rezoluția invită statele membre să exploreze răspunsuri juridice pentru lacunele existente, inclusiv posibilitatea unui nou protocol sub Convenția ONU împotriva Criminalității Organizate Transnaționale (UNTOC).
La nivel internațional, se poartă discuții privind introducerea ecocidului ca infracțiune în Statutul Romei al Curții Penale Internaționale (ICC). Ecocidul ar acoperi acte care cauzează daune grave, răspândite sau pe termen lung mediului, iar dacă va fi adoptată, ar permite pedepsirea persoanelor fizice, inclusiv conducători corporativi sau demnitari, pentru distrugerea mediului.
România și IUCN: statut și implicare
România este prezentă în structura IUCN: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor figurează ca membru IUCN.
În plus, România este listată printre statele membre/regiuni din structura IUCN.
Instituțiile românești de mediu contribuie la proiecte și inițiative de conservare în cadrul IUCN, iar România are parcuri și arii protejate clasificate sub categoriile IUCN (de exemplu, Parcul Național Cozia – categorie II, Parcul Natural Comana – categorie V).
Astfel, adoptarea acestei rezoluții are implicații și pentru cadrul legislativ, instituțional și civic din România: va fi relevant modul în care autoritățile de mediu, ONG-urile, sistemul de justiție și comunitățile locale colaborează la prevenirea crimelor de mediu.
