Inițiativa guvernamentală stârnește controverse privind privatizarea ecosistemelor forestiere din nordul țării
Guvernul albanez a adoptat în martie 2025 o măsură controversată prin care oferă terenuri forestiere publice investitorilor privați la prețul simbolic de un euro. Sub umbrela „Pachetului Montan”, inițiativa promite dezvoltarea turismului în nordul țării, dar experții avertizează asupra riscurilor majore pentru mediu și comunitățile locale, potrivit unui articol publicat de Green European Journal.
Un preț simbolic pentru ecosisteme valoroase
La 13 martie 2025, Albania a adoptat Pachetul Montan, o inițiativă națională care vizează în principal zonele montane din nordul țării. Aceste regiuni, caracterizate de păduri de foioase, izvoare montane și comunități rurale cu tradiții seculare, au beneficiat cel mai puțin de boom-ul turistic care a transformat coasta sudică a Albaniei.
Prin acest program, statul albanez transferă proprietatea terenurilor forestiere publice către investitori privați, cu condiția dezvoltării de infrastructură turistică: cabane, hoteluri și centre de agrement.
Stimulente financiare masive
Pachetul include stimulente substanțiale pentru investitori. Primii 500 de solicitanți vor beneficia de scutire totală de impozite pe o perioadă de 10 ani, cu singurele obligații fiind asigurările sociale și de sănătate pentru angajați. În plus, Banca Albaniei va oferi o finanțare de 250 de milioane de euro, cu garanție guvernamentală de 70%.
Criterii ambigue de eligibilitate
Documentele oficiale prezintă criterii neclare pentru determinarea eligibilității. Textele menționează simultan „posesorii de facto” care au utilizat terenurile în ultimii 10 ani, emigranții albanezi și „orice persoană care are dorința și viziunea de a construi pe terenul strămoșesc”.
Oficiali din municipalitățile Fushë-Arrëz și Pukë au confirmat că programul nu se limitează la utilizatorii actuali ai terenului și nu există cerința ca investitorii să fie rezidenți sau originari din zonă.
Preocupări privind impactul asupra mediului
Experții în mediu își exprimă îngrijorarea că această „turistificare” mascată reprezintă o privatizare accelerată a unor ecosisteme forestiere fragile. Principalele riscuri identificate includ:
- Defrișări și fragmentarea habitatelor
- Poluarea și distrugerea solurilor
- Schimbarea ireversibilă a peisajelor montane
- Pierderea biodiversității
- Afectarea valorilor culturale și ecologice
Pentru comunitățile rurale din nordul Albaniei, pădurea reprezintă o resursă vitală, folosită tradițional pentru lemn de foc, plante medicinale, pășunat și alte produse nelemnoase. Măsura guvernamentală riscă să limiteze accesul acestor comunități la resursele de care depind.
Criticii semnalează că procesul a fost demarat fără o consultare publică veritabilă, iar promisiunile de creare a locurilor de muncă rămân lipsite de garanții concrete.
Un precedent îngrijorător
Această inițiativă marchează o schimbare de paradigmă fundamentală: de la conceptul de pădure ca bun comun, la pădurea ca marfă comercială. În lipsa unor mecanisme clare de monitorizare și a unor standarde obligatorii de protecție a mediului, experții avertizează că aceste concesiuni riscă să devină un precedent periculos nu doar pentru Albania, ci și pentru alte țări cu păduri valoroase din Europa de Sud-Est.
Experiențele din alte țări ale regiunii demonstrează că privatizarea terenurilor forestiere tinde să genereze restricționarea accesului localnicilor, conflicte sociale și degradarea mediului.
Deși Ministerul Turismului și Mediului prezintă măsura ca pe o „strategie inovatoare” pentru dezvoltarea economică, absența unor criterii ferme de conservare a biodiversității și lipsa transparenței în procesul de selecție a investitorilor ridică semne de întrebare majore asupra sustenabilității pe termen lung a acestei inițiative.
