Valul de căldură fără precedent din țările nordice transformă așa-numitele destinații răcoroase (coolcation) în zone cu temperaturi extreme, redefinind turismul european
Într-o răsturnare de situație care pare desprinsă dintr-un film, țările nordice – Norvegia, Suedia și Finlanda – au fost lovite în august 2025 de un val de căldură calificat drept „cu adevărat fără precedent” de către meteorologi. Și asta chiar în momentul în care aceste destinații deveneau refugiul turiștilor care fugeau de căldura din sudul Europei.
Recorduri spulberate în „țara gheții”
Cifrele vorbesc de la sine. Finlanda a înregistrat 22 de zile consecutive cu temperaturi de peste 30°C – cea mai lungă perioadă din ultimii 60 de ani, cu 50% mai lungă decât recordul anterior. În Laponia, regiunea arctică cunoscută pentru renii și aurorale boreale, termometrele au atins 30,4°C.
Norvegia nu a rămas în urmă: Meråker, aproape de granița suedeză, a înregistrat 34°C, apropiindu-se periculos de recordul istoric al țării. Chiar și în Cercul Arctic norvegian, temperaturile au depășit 30°C timp de aproape două săptămâni. Pentru o țară unde media de vară se situează în jurul a 13-18°C, aceste valori par apocaliptice.
Infrastructura, nepregătită pentru necunoscut
Consecințele au fost pe măsură. Un patinoar din nordul Finlandei și-a deschis porțile ca refugiu de căldură, după ce spitalul local a fost supraaglomerat cu persoane afectate de căldură. Crescătorii de reni au emis avertismente alarmante privind moartea animalelor din cauza căldurii, în timp ce industria acvaculturii se confruntă cu focare de păduchi de somon în apele neobișnuit de calde.
„Infrastructura din țări precum Norvegia nu este bine adaptată pentru a face față creșterii zilelor inconfortabil de calde”, avertizează cercetătorii. Construite pentru a rezista frigului, nu căldurii, sistemele de încălzire și izolația concepute să rețină căldura devin vulnerabilități în noua realitate climatică.
Paradoxul „coolcation”
În ultimii doi ani fenomenul de „coolcation” – migrația turiștilor către nord în căutarea unor veri mai blânde, s-a accelerat. Datele arată o creștere semnificativă a cererii pentru destinațiile nordice în 2024-2025, cu călători din Regatul Unit, Spania și Germania care caută alternative la căldura mediteraneană.
Natura și turismul activ reprezintă între 68% și 76% din motivațiile de călătorie în țările nordice. Dar valul de căldură a transformat experiența: cicliștii din Norvegia au suferit de epuizare termică în „nopțile tropicale”, iar fiordurile, în mod normal reci ca gheața, au devenit surprinzător de calde pentru înot.
Noua normalitate climatică
Experții sunt categorici: aceasta nu este o anomalie, ci noua realitate. „Încălzirea globală nu va dispărea și se va intensifica în deceniile următoare”, avertizează Bjørn Samset de la institutul de cercetare climatică Cicero din Norvegia. „Vara anului 2025 este o ilustrare clară a modului în care vor sta lucrurile.”
Valul de căldură a fost cauzat de un „dom de căldură” – un sistem de înaltă presiune care acționează ca un capac, împiedicând căldura să scape și întreținând temperaturi ridicate persistente. Fenomenul a fost amplificat de apele neobișnuit de calde din largul coastei norvegiene, unde temperaturile au atins 23,8°C, cu 7°C peste media sezonieră.
Adaptarea necesară
Țările nordice se confruntă acum cu o dilemă fundamentală: cum să gestioneze creșterea cererii turistice în contextul noilor provocări climatice. Strategia lor de turism durabil, care prioritizează calitatea în detrimentul cantității, este testată de realitățile schimbărilor climatice.
Soluțiile necesare sunt complexe: investiții masive în infrastructură rezistentă la climă, modernizarea sistemelor energetice, planificare urbană care să atenueze efectele de insulă de căldură și, nu în ultimul rând, o reconfigurare a așteptărilor turistice.
Valul de căldură nordic din 2025 va rămâne în istorie nu doar ca un record meteorologic, ci ca momentul în care „refugiile climatice” au devenit ele însele zone de risc, demonstrând că schimbările climatice nu fac excepții geografice. În noua hartă a turismului global, nu mai există destinații cu adevărat „sigure” – există doar grade diferite de adaptare la o lume în schimbare accelerată.
Sursa foto: Freepik
