În noiembrie, la Belém, în inima Amazonului, va începe COP30, conferința anuală a Națiunilor Unite privind schimbările climatice. Evenimentul are o încărcătură simbolică dublă: marchează un deceniu de la semnarea Acordului de la Paris și se desfășoară într-una dintre cele mai fragile și mai vitale regiuni pentru echilibrul climatic global.
Deși reuniunea nu are un singur obiectiv central, așa cum s-a întâmplat în alte ediții, marile teme care vor domina negocierile sunt deja clare, potrivit AFP: reducerea emisiilor, finanțarea climatică și protecția pădurilor.
Emisiile – un bilanț incomod
Concluzia de la care pornește COP30 este simplă și incomodă: lumea nu își reduce emisiile suficient de repede pentru a respecta limitele stabilite la Paris. Conform acordului, statele trebuie să își actualizeze, la fiecare cinci ani, obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră. Termenul-limită pentru noile ținte, valabile pentru 2035, a fost februarie 2025 – însă doar aproximativ 60 de țări au transmis planurile revizuite până la începutul lui octombrie.
Rezultatul? Dezamăgitor. Ținta Chinei a fost mult sub așteptări, Uniunea Europeană este blocată în disputele interne, iar India nu și-a finalizat încă angajamentele. Presiunea va fi uriașă pe Brazilia, gazda conferinței, să coordoneze o reacție comună și să evite impresia că „viziunea noastră asupra viitorului comun” rămâne doar pe hârtie.
Banii – eterna dispută Nord–Sud
La fel ca în multe alte ediții, discuțiile despre cine plătește și cât vor fi printre cele mai tensionate. Țările dezvoltate au promis la COP29 să mobilizeze 300 de miliarde de dolari anual pentru statele în curs de dezvoltare până în 2035, o sumă considerată insuficientă. În paralel, s-a fixat și un obiectiv vag: atragerea a 1,3 trilioane de dolari pe an din surse publice și private.
La Belém, statele vulnerabile vor cere clarificări: unde sunt banii, cum vor fi colectați și cum se va asigura finanțarea pentru adaptare – fie că vorbim de diguri împotriva creșterii nivelului mării sau de infrastructură rezilientă în zonele afectate de fenomene extreme.
Pădurile – Amazonul în prim-plan
Poate cea mai vizibilă temă a COP30 va fi legată de păduri, iar alegerea Belémului nu este întâmplătoare. Brazilia va lansa Tropical Forests Forever Fund (TFFF), un mecanism financiar inovator care promite să recompenseze statele cu acoperire mare de păduri tropicale pentru păstrarea lor.
Fondul vizează atragerea a 25 de miliarde de dolari din partea guvernelor donatoare și încă 100 de miliarde de la sectorul privat, investiți pe piețele financiare. Brazilia a alocat deja 1 miliard de dolari.
Organizațiile de mediu privesc cu prudență inițiativa. „Ar putea fi un pas important dacă este dublat de măsuri concrete pentru oprirea defrișărilor până în 2030”, a avertizat Greenpeace. Contextul nu este deloc liniștitor: în 2024, pierderea pădurilor primare tropicale a atins un record, echivalentul a 18 terenuri de fotbal pe minut, cauzată în principal de incendii masive.
De ce contează COP30?
Summitul din Amazon nu va fi doar o serie de negocieri tehnice, ci un test de credibilitate pentru angajamentele climatice globale. Dacă marile economii nu vor ridica nivelul de ambiție, iar finanțarea promisă va rămâne neclară, riscul este ca aniversarea Acordului de la Paris să fie umbrită de realitatea eșecurilor colective.
Pe de altă parte, COP30 poate marca începutul unei schimbări de paradigmă: recunoașterea rolului central al pădurilor tropicale și consolidarea solidarității internaționale în fața unei crize climatice care nu mai așteaptă.
