Pagubele aduse agriculturii, infrastructurii, productivității și sănătății ca urmare a schimbărilor climatice vor fi de aproximativ 38.000 de miliarde de dolari pe an până în 2050, potrivit unei analize citate de Reuters – o cifră care aproape sigur va crește pe măsură ce activitățile umane vor genera mai multe gaze cu efect de seră.
Impactul economic al schimbărilor climatice nu este pe deplin înțeles, iar economiștii sunt adesea în dezacord cu privire la amploarea acestuia.
Studiul de miercuri al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK), care este susținut de guvernul german, se remarcă prin severitatea concluziilor sale. Cercetătorii au analizat date din peste 1.600 de regiuni din ultimii 40 de ani.
Acesta estimează că schimbările climatice vor reduce cu 17% PIB-ul economiei mondiale până la mijlocul secolului.
Costul măsurilor de limitare a încălzirii globale la 2 grade Celsius față de temperaturile preindustriale, până în 2050, ar fi mai puțin de o șesime din costul pagubelor estimate în cazul depășirii acestui prag, se arată în raport.
În timp ce studii anterioare au concluzionat că schimbările climatice ar putea aduce beneficii economiilor unor țări, cercetarea PIK a constatat că aproape toate țările ar avea de suferit, iar țările sărace și în curs de dezvoltare ar fi cele mai afectate.
Estimarea pagubelor se bazează pe tendințele preconizate ale temperaturilor și precipitațiilor, fără a lua în considerare fenomenele meteorologice extreme sau alte dezastre legate de climă, cum ar fi incendiile de pădure sau creșterea nivelului mării.
De asemenea, se bazează doar pe emisiile deja generate, chiar dacă emisiile globale continuă să crească la niveluri record.
Pe lângă faptul că cheltuiesc prea puțin pentru a reduce emisiile, guvernele cheltuiesc prea puțin și pentru măsurile de adaptare la impactul schimbărilor climatice.
