Imaginați-vă că fiecare copac din oraș nu este doar un element decorativ, ci o mașină biologică care salvează vieți omenești. Un studiu recent publicat de cercetătorii de la Universitatea Monash din Melbourne, citat de Euronews, ne oferă o perspectivă surprinzătoare asupra acestei realități: extinderea vegetației urbane cu 30% ar fi putut preveni peste o treime din toate decesele legate de căldură la nivel global între 2000 și 2019.
Rezultatele sunt impresionante: 1,16 milioane de vieți ar fi putut fi salvate printr-o simplă creștere a spațiilor verzi în orașele lumii. În Europa, această intervenție ar fi putut proteja aproape 397.000 de persoane de efectele mortale ale căldurii extreme.
Pentru prima dată în istoria cercetării urbane, oamenii de știință au reușit să cuantifice atât efectul de răcire al vegetației asupra temperaturii zilnice, cât și influența acesteia asupra relației dintre căldură și mortalitate. Profesorul Yuming Guo, care a condus această cercetare revoluționară, explică faptul că acest studiu oferă „o evaluare mai cuprinzătoare a beneficiilor în atenuarea mortalității legate de căldură”.
Mecanismul prin care vegetația urbană salvează vieți este complex și fascinant. Copacii, ierburile și alte plante creează umbre naturale, reflectă radiația solară și accelerează procesul de evapotranspirație – fenomenul de pierdere combinată a umidității solului prin evaporare directă și prin transpirația plantelor. Această combinație de factori determină convecția aerului și scăderea temperaturii ambientale, reducând astfel numărul persoanelor expuse la căldura extremă.
Impactul asupra sănătății publice
Datele studiului arată că expunerea la căldură extremă este responsabilă pentru aproximativ jumătate de milion de decese anual, reprezentând 0,91% din toate decesele globale între 2000 și 2019. Scenariile climatice cele mai pesimiste sugerează că acest procent ar putea crește dramatic: de la 2,5% în Europa de Nord până la 16,7% în Asia de Sud-Est în anii 2090.
Beneficiile spațiilor verzi depășesc însă simpla răcire a aerului. Cercetările emergente indică faptul că vegetația urbană poate îmbunătăți sănătatea mentală, poate stimula angajamentul social și activitatea fizică, reducând în același timp poluarea aerului. Aceste efecte secundare pozitive contribuie la scăderea riscului de deces legat de expunerea la căldură.
Studiul demonstrează că chiar și creșteri modeste ale vegetației urbane pot avea efecte semnificative: o creștere cu 10% ar scădea temperatura medie zilnică cu 0,08°C și ar putea preveni 860.000 de decese la nivel global.
Pentru orașe, aceste descoperiri reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate. Schimbările climatice fac ca verile să devină din ce în ce mai calde și mai lungi, iar căldura extremă devine o amenințare reală pentru sănătatea publică, în special pentru persoanele vârstnice și cele cu afecțiuni cronice.
Implementarea unei strategii de extindere a spațiilor verzi urbane ar putea transforma radical calitatea vieții în orașele noastre. De la parcuri și grădini publice până la acoperișuri verzi și fațade vegetale, opțiunile sunt multiple și adaptabile la specificul fiecărei localități.
Investiția în infrastructura verde urbană nu reprezintă doar o măsură de protecție împotriva căldurii, ci și o strategie economică inteligentă pe termen lung. Costurile asociate cu îngrijirea medicală a persoanelor afectate de căldura extremă, precum și impactul asupra productivității economice, pot fi substanțial reduse prin astfel de intervenții preventive.
Foto: Pădure urbană miniaturală înființată de Asociația Pădurea Copiilor în Parcul Municipal Ploiești Vest
