În fiecare zi, fiecare român aruncă, în medie, o porție întreagă de mâncare. Această statistică aparent banală ascunde o realitate îngrijorătoare: la nivelul întregii țări, sunt irosite zilnic 6.000 de tone de alimente, reprezentând 20% din totalul producției alimentare naționale. În contextul creșterilor de prețuri și al provocărilor economice actuale, această risipă nu doar că reprezintă o pierdere financiară considerabilă pentru fiecare familie, ci și o problemă de sustenabilitate cu implicații profunde asupra mediului și societății.
O problemă cu multiple fețe
Risipa alimentară în România începe încă din momentul cumpărăturilor, când suntem tentați să achiziționăm mai mult decât avem nevoie efectivă. Continuă în bucătăriile noastre, unde deseori nu folosim integral produsele achiziționate, și se încheie când aruncăm mâncarea gătită în exces. Gospodăriile românești reprezintă cea mai mare sursă de risipă alimentară, fiind urmate de sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) și de comerțul cu amănuntul.
Această situație devine cu atât mai gravă cu cât ne aflăm într-o perioadă în care multe familii se confruntă cu dificultăți financiare, iar creșterile de taxe și prețuri pun presiune suplimentară asupra bugetelor casnice. În același timp, mulți copii, bătrâni și bolnavi au o alimentație precară, neputându-și permite să cumpere alimente variate și nutritive.
O soluție inovatoare: Gospodari la Obor
Pentru a aborda această problemă complexă, Asociația Lanțului Alimentar Scurt a lansat proiectul „Gospodari la Obor”, o inițiativă care își propune să construiască o rețea informală de oameni care nu irosesc nimic – de la legume și frunze, până la idei și timp. ALAS este o organizație foarte tânără, fondată în septembrie 2024 de Marius Tudosiei și lansată oficial în octombrie 2024, cu misiunea de a facilita relația dintre producătorii locali și sectorul HoReCa, promovând produse cu proveniență precisă și transparentă.
Proiectul este finanțat de Platforma de Mediu pentru București, prin programul „În ZONA TA”, și se desfășoară în parteneriat cu organizații valoroase precum Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociația Eco Ruralis și Climatosfera.
Alegerea Pieței Obor ca loc simbol nu este întâmplătoare. Această piață tradițională reprezintă nu doar un punct de referință pentru consumatorii casnici din București, ci și locul de unde mulți chefi renumiti își procură materia primă. Astfel, impactul proiectului poate fi amplificat prin implicarea atât a consumatorilor individuali, cât și a profesioniștilor din industria alimentară.
Componente practice ale proiectului
Inițiativa „Gospodari la Obor” nu se limitează la sensibilizare teoretică, ci implementează soluții concrete și măsurabile. Prima componentă vizibilă constă în instalarea unui compostor comunitar în proximitatea Pieței Obor, destinat transformării resturilor vegetale în compost nutritiv pentru sol, în loc să ajungă la gropile de gunoi. Această instalație va servi nu doar ca soluție practică pentru gestionarea deșeurilor organice, ci și ca instrument educațional pentru comunitatea locală.
Atelierele de gătit comunitar cu legume imperfecte reprezintă o altă dimensiune esențială a proiectului. Aceste sesiuni practice urmăresc să demonstreze că legumele care nu corespund standardelor estetice comerciale sunt la fel de gustoase și nutritive ca cele „perfecte”, contribuind astfel la reducerea risipei și la învățarea de rețete zero waste. Prin aceste ateliere, participanții vor descoperi tehnici de valorificare integrală a alimentelor și vor înțelege că aspectul exterior al unui produs nu reflectă neapărat calitatea sa nutritivă.
Educația ca fundament al schimbării
Proiectul acordă o atenție specială educației, implicând copii, seniori, comercianți și vecini în ateliere, tururi ghidate și sesiuni de educație ecologică. Această abordare multigenerațională și multisectorială recunoaște faptul că schimbarea de mentalitate necesită implicarea întregii comunități. Copiii învață să respecte hrana de mici, seniorii își pot transmite experiența de gospodărire tradițională, iar comercianții pot deveni ambasadori ai consumului responsabil.
Campania de conștientizare a proiectului utilizează mesaje simple și memorabile: „Nu risipi nimic la Obor!”, „La Obor se mănâncă tot.”, „Compost is the new black”. Aceste slogane nu doar că atrag atenția, ci și creează o identitate distinctă pentru piață, transformând-o într-un simbol al consumului responsabil.
Perspective profesionale asupra risipei
Marius Tudosiei, fondatorul ALAS și proprietarul Băcănia Veche, subliniază că „gospodăria adevărată înseamnă respect – pentru muncă, pentru hrană și pentru resursele care ne rămân”. Această perspectivă plaasează risipa alimentară într-un context mai larg de valori și responsabilitate socială, sugerând că reducerea risipei nu este doar o măsură economică, ci un act de respect față de munca celor care produc hrana.
Răzvan Lavric, fondatorul restaurantului La Motoare din Haleș-Buzău și membru ALAS, aduce experiența practică a unui profesionist care a implementat principiile zero waste în industria alimentară. La restaurantul său, legumele trecute sunt transformate în zacuscă, oasele în ciorbe, iar cojile devin hrană pentru pământ prin compostare. Această abordare demonstrează că principiile de gospodărire responsabilă pot fi aplicate cu succes atât în mediul comercial, cât și în gospodăriile private.
Impactul asupra mediului și comunității
Compostarea comunitară aduce beneficii multiple care depășesc simpla reducere a risipei alimentare. În primul rând, reprezintă un instrument puternic de educare a populației privind importanța colectării separate la sursă și a gestionării sustenabile a biodeșeurilor. În plus, contribuie semnificativ la protejarea mediului prin evitarea emisiilor generate de depunerea biodeșeurilor la groapă, îmbunătățește calitatea solurilor urbane și regenerează biodiversitatea locală.
Nu în ultimul rând, aceste inițiative comunitare contribuie la îndeplinirea țintelor de reciclare ale României la nivel european, prin evitarea contaminării cu biodeșeuri a fracțiilor reciclabile. Astfel, un proiect local poate avea implicații pozitive la nivel național și internațional.
Lecții din mediul rural
Proiectul recunoaște că mediul rural românesc deține o experiență valoroasă în gestionarea eficientă a resurselor alimentare. Oamenii de la țară risipesc tradițional mai puțin decât cei din mediul urban, în parte datorită istoriei lor de dezavantaj economic, dar și pentru că au dezvoltat sisteme circulare în care resturile alimentare devin hrană pentru animale sau compost pentru grădini.
Mulți dintre comercianții de la Piața Obor provin din mediul rural și pot avea un rol esențial în educarea populației urbane privind principiile gospodăririi responsabile. Această legătură între tradițiile rurale și nevoile urbane contemporane poate crea un pod valoros către practici mai sustenabile de consum.
O schimbare de perspectivă necesară
Proiectul „Gospodari la Obor” răspunde unei nevoi mai largi de conștientizare a efectelor economice, sociale și de mediu ale risipei alimentare. În contextul actual, românii trebuie să învețe să perceapă hrana ca pe un element esențial pentru siguranța națională, nu doar ca pe o marfă de consum.
Această schimbare de perspectivă implică o înțelegere mai profundă a lanțului alimentar, de la producător la consumator, și recunoașterea responsabilității fiecăruia în acest proces. Când înțelegem că fiecare aliment aruncat reprezintă nu doar o pierdere financiară personală, ci și o irosire a muncii, apei, energiei și resurselor naturale investite în producția sa, decizia de a reduce risipa devine o prioritate naturală.
Inițiativa „Gospodari la Obor” reprezintă mai mult decât un simplu proiect de reducere a risipei alimentare. Este o încercare de reconstruire a unei culturi a responsabilității și respectului față de hrană, o cultură care să combine înțelepciunea tradițională românească cu provocările contemporane ale sustenabilității urbane.
Platforma de mediu pentru București este un program strategic al Fundației Comunitare București susținut de ING Bank, dezvoltat pentru a facilita colaborarea între organizațiile societății civile, autorități, companii și cetățeni, cu scopul de a rezolva problemele de mediu ale Capitalei. Comunitatea Platformei reunește peste 35 de organizații și grupuri civice din București, care au documentat extensiv diversele probleme cu care se confruntă orașul, dar și soluțiile aplicabile pentru o mai bună calitate a vieții pentru cetățeni.
