Deloitte Gen Z and Millennial Survey 2023 explorează modul în care evenimentele disruptive din ultimii trei ani au modelat viața și opiniile respondenților. Studiul analizează modul în care au evoluat experiențele Generației Z și ale milenialilor la locul de muncă și constată că, în timp ce pandemia a lăsat în mod clar moșteniri negative semnificative, ea a generat, de asemenea, unele tendințe pozitive la locul de muncă. Sondajul analizează pe larg progresele pe care aceste generații consideră că le-au făcut angajatorii lor, unde mai este încă de lucru și unde pot apărea potențiale regrese. De asemenea, acesta explorează modul în care Gen Z și milenialii continuă să ia decizii privind stilul de viață și cariera pe baza valorilor lor, inclusiv cele legate de mediu și schimbările climatice.
Aflat la cea de a 12-a ediție, sondajul adună informații de la peste 22.000 de respondenți din Gen Z și mileniali din 44 de țări din America de Nord, America Latină, Europa de Vest, Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa și Asia-Pacific.
Generația Z și milenialii recunosc progresul la locul de muncă, dar caută o mai mare flexibilitate și un echilibru între muncă și viața personală
Respondenții din generația Z și din generația mileniului văd că angajatorii fac progrese în unele domenii cheie față de perioada pre-pandemică. Aproximativ o treime dintre cei din generația Z și milenialii care lucrează cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă se declară foarte mulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și cea privată, comparativ cu doar unul din cinci în 2019, iar satisfacția față de flexibilitatea la locul de muncă, împreună cu eforturile de diversitate, echitate și incluziune (DEI) au crescut, de asemenea.
Pandemia a determinat o regândire a rolului pe care îl joacă munca în viața lor. În timp ce aproape jumătate din Generația Z și majoritatea milenialilor spun că locul de muncă este încă central pentru identitatea lor, aceștia pun un accent puternic pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată – principala trăsătură pe care o admiră la colegii lor și principalul lor considerent atunci când aleg un angajator. Generația Z și milenialii doresc flexibilitate în ceea ce privește locul și momentul în care lucrează. Mulți respondenți au acum modele de lucru hibride sau la distanță, un beneficiu pe care îl apreciază profund. Generația Z și milenialii ar dori ca angajatorii lor să ofere oportunități mai bune de avansare în carieră pentru angajații cu fracțiune de normă, mai multe locuri de muncă cu fracțiune de normă în general și opțiunea unor ore mai flexibile pentru angajații cu normă întreagă (de exemplu, săptămâni de lucru de patru zile).
Costul vieții rămâne o preocupare principală, iar incertitudinea economică împiedică capacitatea tinerilor de a-și planifica viitorul
Aproximativ 6 din 10 tineri ai generației Z și două treimi dintre mileniali cred că economia se va înrăutăți sau va rămâne la fel în țara lor în următorul an. Dintre aceștia, mulți cred că acest lucru va duce la faptul că va deveni mai greu sau imposibil să ceară o mărire de salariu sau o promovare, să obțină un nou loc de muncă sau să caute o mai mare flexibilitate la locul de muncă.
Generația Z și milenialii continuă să citeze costul vieții ca fiind principala lor preocupare socială, mai presus de șomaj și de schimbările climatice. Mai mult de jumătate din generația Z (51%) și din mileniali (52%) spun că trăiesc de la salariu la salariu (cu cinci puncte procentuale mai mult decât în 2022).
În ciuda dorinței lor de a avea un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și de a putea reduce orele de lucru, mulți din generația Z (46%) și mileniali (37%) au acceptat un loc de muncă plătit cu jumătate de normă sau cu normă întreagă, pe lângă locul de muncă principal, pentru a se putea descurca până la final de lună. Printre cele mai importante joburi secundare se numără vânzarea de produse sau servicii online, angajarea în activități de tip gig work, cum ar fi livrarea de alimente sau aplicațiile de ride-sharing, cultivarea ambițiilor artistice și jourile din social media. În timp ce social media este percepută ca o sursă de venit pentru unii, aceasta exacerbează, de asemenea, anxietatea financiară: 51% din Generația Z și 43% din mileniali spun că social media îi face să își dorească să cumpere lucruri pe care nu și le pot permite.
Stresul și epuizarea pun la grea încercare tinerele generații
Aproape jumătate din generația Z (46%) și patru din 10 mileniali (39%) spun că se simt stresați tot timpul sau aproape tot timpul, iar nivelurile de stres sunt chiar mai ridicate în rândul femeilor, al respondenților LGBT+, al minorităților etnice și al celor cu dizabilități. Pe lângă preocupările legate de finanțele lor personale și de bunăstarea celor apropiați, dezechilibrul dintre viața profesională și cea privată și volumul mare de muncă contribuie la nivelul lor de stres.
Tinerii nu se pot deconecta total de taskurile de la serviciu, 23% dintre cei din Generația Z și 30% dintre mileniali spunând că răspund la e-mailurile de la serviciu în afara orelor normale de lucru cel puțin cinci zile pe săptămână. Aceste presiuni la locul de muncă pot fi, de asemenea, cauza creșterii nivelului de epuizare comparativ cu cel înregistrat în studiul de anul trecut. Social media le afectează, de asemenea, starea de bine, ceea ce face ca aproximativ 4 din 10 tineri ai ambelor generații să se simtă singuri și cu moralul scăzut. Cu toate acestea, mai mult de jumătate din afirmă că accesarea resurselor de sănătate mintală a devenit mai ușoară datorită social media și că social media are un impact pozitiv general asupra vieții lor – în special datorită posibilității de a se conecta cu prietenii, familia și cauzele sociale.
Preocuparea pentru protecția mediului, sustenabilitate și impactul social sunt marcante în luarea deciziilor privind stilul de viață și cariera
6 din 10 tineri ai generației Z și mileniali spun că s-au simțit neliniștiți din cauza problemelor de mediu în ultima lună și aproximativ același procent citează evenimentele meteorologice extreme și incendiile ca fiind un factor de stres. Aceste preocupări le influențează procesul decizional, de la planificarea familiei și îmbunătățiri ale locuinței, până la ceea ce mănâncă și cu se îmbracă. Respondenții întreprind o serie de acțiuni, cum ar fi achiziționarea unui vehicul electric sau evitarea totală a conducerii unei mașini, eficientizarea energetică a locuințelor, adoptarea unei diete vegetariene sau vegane și evitarea modei de tip fast fashion în favoarea articolelor vestimentare second-hand. Unii dintre tineri decid chiar să aibă mai puțini copii sau să nu aibă copii pentru a-și reduce impactul asupra mediului.
Preocupările legate de climă joacă, de asemenea, un rol important în deciziile de carieră ale generațiilor Z și ale milenialilor. Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că se documentează cu privire la impactul asupra mediului și la politicile de mediu ale unui angajator înainte de a accepta un loc de muncă, în timp ce unul din șase respondenți spune că și-a schimbat deja locul de muncă sau sectorul de activitate datorită preocupărilor legate de climă, iar aproximativ un sfert dintre respondenți spun că intenționează să facă acest lucru în viitor. Mai mult, aproape 4 din 10 respondenți spun că au refuzat chiar taskuri de serviciu din motive de ordin etic, în timp ce peste o treime au refuzat angajatori care nu se aliniază cu valorile lor.
Generația Z și milenialii își doresc să contribuie la schimbări în cadrul organizațiilor lor. Aproximativ jumătate din Generația Z și mileniali spun că fac presiuni asupra angajatorilor pentru a acționa în ceea ce privește schimbările climatice, dar mai puțin de unul din șase spun că se simt capabili să influențeze eforturile de sustenabilitate ale organizației lor.
Generația Z și milenialii doresc ca angajatorii lor să contribuie la responsabilizarea lor și să le ofere formare și sprijin, atât pentru a-i ajuta să ia decizii mai durabile în propria viață, cât și pentru a-și dezvolta competențele necesare pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Mai mult de jumătate din tinerii generației Z spun că beneficiază deja de această formare, dar va fi esențial ca programele de formare să fie extinse în contextul în care se estimează că aproximativ 800 de milioane de locuri de muncă sunt vulnerabile la fenomenele climatice extreme.
Accesați Deloitte Global 2023 GenZ and Millennial Survey pentru mai multe informații.
