Un grup de cercetători a descoperit că, pe lângă dioxidul de carbon, arborii captează și metanul din atmosferă și că fac acest lucru datorită microorganismelor care trăiesc în scoarța lor și care folosesc metanul ca sursă de energie (metanotrofe), relatează agenția spaniolă de presă EFE.
Această descoperire consolidează importanța arborilor ca instrument în lupta împotriva încălzirii globale cauzate de gazele cu efect de seră și poate reprezenta o schimbare de paradigmă în planurile de reîmpădurire și conservare a pădurilor, care până în prezent luau în considerare doar capacitatea pădurilor de a capta și stoca dioxidul de carbon (CO2), în timp ce nu se știa nimic despre capacitatea lor de a absorbi metanul (CH4), căruia știința îi atribuie 30% din încălzirea globală.
Cercetarea, condusă de Universitatea din Birmingham și la care a participat Centrul pentru cercetare ecologică și aplicații forestiere (CREAF), a fost efectuată în păduri din Anglia, Suedia, Panama și Brazilia și a ajuns la concluzia că arborii care captează cel mai mult metan sunt cei din climatele mai calde și mai umede, um ar fi ecosistemele tropicale, deoarece aici microorganismele sunt cele mai active.
Capacitate asemănătoare solului
Studiul, publicat în revista Nature, răstoarnă teoriile anterioare, deoarece, în loc să se măsoare fluxurile de metan în primul metru al trunchiului de la sol, de unde copacii emit metan în atmosferă, s-au efectuat măsurători și la altitudini mai mari.
Acest lucru a arătat că, de la aproximativ un metru în sus, bacteriile care trăiesc în scoarță absorb mult mai mult metan decât este eliberat în atmosferă.
„Concret, potențialul pădurilor de a absorbi metan ar fi de 24,6-49,9 Tg la scară globală, o cantitate similară cu cea captată de solurile din întreaga lume”, a explicat Josep Barba, cercetător CREAF și coautor al articolului.
Bacteriile se hrănesc cu metan din aer atunci când nu îl mai găsesc în trunchi
Aceste bacterii încep să consume metan din exterior pe măsură ce rămâne mai puțin în interiorul arborelui.
„Copacii funcționează ca niște coșuri de fum care canalizează metanul din adâncul solului prin trunchi și îl eliberează prin scoarță. Așadar, cu cât se înalță, cu atât mai puțin metan rămâne în interiorul trunchiului”, spune Barba.
Prin urmare, de la un metru în sus, rămâne mai puțin gaz în interiorul copacului, iar bacteriile încep să îl consume din exterior, astfel încât, în total, mai mult metan este absorbit decât emis.
Acest proces este așadar foarte diferit de captarea și stocarea diozidului de carbon, pe care arborii și plantele îl absorb din aer prin frunze și îl fixează în structura lor (biomasă) prin fotosinteză.
Pădurile tropicale, cele mai vorace
Cercetările au fost efectuate în pădurile tropicale din Panama și Brazilia, care cresc într-un climat cald și umed, în pădurile boreale din Suedia, care cresc într-un mediu rece, cu precipitații reduse, și în pădurile temperate din Anglia, cu un climat intermediar.
Experții au studiat sute de arbori din diferite specii folosind o metodologie inedită: au atașat instrumente de măsurare pe trunchiuri pentru a detecta în timp real gazele eliberate sau absorbite de scoarță și au efectuat măsurători la diferite înălțimi.
În unele cazuri, au extras și mostre de lemn din interior pentru a vedea cât gaz conținea și cât consumau bacteriile.
S-a constat că pădurile tropicale captează cel mai mult metan, urmate de pădurile temperate și apoi de pădurile boreale. Mai exact, pădurile tropicale captează de 10 ori mai mult decât pădurile temperate și de 20 de ori mai mult decât pădurile boreale, a declarat Barba, care a colectat probe în diferite păduri de fag, stejar și pin din Catalonia.
Datele sugerează, de asemenea, că în aceeași pădure există specii care captează mai mult metan decât altele, probabil din cauza diferențelor în proprietățile lemnului, cum ar fi densitatea sau diametrul vaselor conducătoare.
Pădurile și împăduririle, și mai valoroase
Rezultatele studiului aduc și mai multă valoare rolului pădurilor în planurile de atenuare a schimbărilor climatice, deoarece, pe lângă capacitatea lor de a absorbi și stoca carbonul atmosferic, acestea au acum capacitatea de a capta metanul, cele două gaze care contribuie cel mai mult la încălzirea globală.
Aceasta poate însemna, de asemenea, o schimbare de viziune în ceea ce privește strategiile de împădurire, deoarece, deși „noile păduri” nu sunt foarte eficiente ca absorbanți de CO2, pentru că arborii tineri au puțină biomasă, în cazul metanului, nu maturitatea arborelui este importantă, ci cantitatea de suprafață a scoarței care interacționează cu atmosfera.
„Așadar, chiar dacă arborii sunt tineri, dacă sunt mulți, există multă suprafața de trunchiuri expusă este mare și astfel potențialul de captare a metanului din atmosferă este ridicat”, a declarat Barba.
Angajamentul global privind metanul, lansat în 2021 la summitul COP26 privind schimbările climatice, este de reducere a emisiilor de metan cu 30% până la sfârșitul deceniului.
„Rezultatele noastre sugerează că plantarea mai multor copaci și reducerea despăduririlor ar trebui să fie o parte importantă a atingerii acestui obiectiv”, a declarat Vincent Gauci, cercetător la Universitatea din Birmingham și autor principal al studiului.
Pregătiți pentru 55: reducerea emisiilor de metan cauzate de combustibilii fosili
Emisiile de metan cauzează încălzirea globală și, de asemenea, poluează aerul. Reducerea acestor emisii este de o importanță crucială în combaterea schimbărilor climatice.
Sectorul energetic, care este responsabil pentru 19% din emisiile de metan din UE, are cel mai mare potențial de reduceri rapide și eficiente, precum și rentabile.
În decembrie 2022, țările UE din cadrul Consiliului au ajuns la un acord cu privire la o propunere de regulament care vizează stabilirea de noi norme pentru reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic.
În noiembrie 2023, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu asupra regulamentului. Textul trebuie să fie aprobat și adoptat în mod formal de ambele instituții.
Propunerea face parte din pachetul „Pregătiți pentru 55”, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 55% până în 2030.
Foto: Colectarea datelor pentru munca de cercetare @Galdric Mossoll CREAF
