Află din cartea lui Bill Gates care sunt soluțiile și inovațiile necesare pentru evitarea unui dezastru climatic

Introducerea cărții ne prezintă cele două cifre pe care trebuie să le cunoaștem în legătură cu schimbările climatice: 51 de miliarde și zero. Prima reprezintă numărul de tone de gaze cu efect de seră care se adaugă curent în atmosferă în fiecare an, adică punctul în care suntem astăzi, iar a doua reprezintă ținta noastră, adică zero emisii de gaze cu efect de seră.

Sigur că este dificil de atins, căci omenirea nu realizat nicioadată ceva de o amploare atât de mare, tocmai din acest motiv este impetuos necesar ca toate țările să se implice și chiar să-și schimbe obiceiurile pe mai multe planuri: cum produc, cum fac agricultură și cresc animale, cum construiesc, cum fac deplasările dintr-un loc în altul.

După câțiva ani de studii și căutări, autorul este convins că:

  1. pentru a evita un dezastru climateric este nevoie să se ajungă la zero emisii de gaze cu efect de seră,
  2. trebuie puse la lucru instrumentele pe care le deținem acum (energia solară, cea eoliană), mai rapid și mai inteligent,
  3. trebuie create tehnologii inovatoare care să ducă omenirea la zero emisii.

Toate informațiile sunt însoțite de cifre, grafice, tabele, procente etc. Astfel cititorul poate face comparațiile și judecățile singur și să realizeze care este drumul spre evitarea dezastrului climatic.

Capitolul unu argumentează simplu dar eficient de ce trebuie să ajungem la zero. Emisiile de gaz de seră duc la creșterea temperaturii și dacă nu se ajunge la zero emisii, temperatura va tot crește până când ne va  fi greu să supraviețuim.

În capitolul următor aflăm de ce va fi greu, dar nu trebuie să ne descurajăm, căci soluții și idei există. E nevoie de timp și sprijin financiar, pe lângă mult efort de cercetare și educare.

Capitolul 3 ne pune în temă cu cinci întrebări care trebuie atinse în discuțiile despre schimbările climatice:

  1. Care este procentul din cele 51 miliarde tone care vor fi reduse prin soluția propusă?
  2. Soluțiile găsite trebuie să se regăsească în toate activitățile din care provin emisiile: producția, conectare la energia electrică, agricultură și creșterea animalelor, deplasare / transport și producerea de căldură sau răcoare.
  3. Care este cantitatea de energie electrică? Să reținem: kilowatt = casă, gigawatt = oraș mediu, site de gigawați = țară mare, bogată
  4. De cât spațiu este nevoie?
  5. Cât va costa?

Capitolele 4 – 8 răspund, prezintă problema și chiar dau soluții pentru cele 5 activități mari producătoare de emisii:

  • Cum ne conectăm la energia electrică (care reprezintă 27% din cele 51 de miliarde de tone pe an). Aflăm tipurile de energie produsă acum și cât reprezintă fiecare în procente, cum să producem electricitate fără emisii de carbon, cum să stocăm energia produsă și alte soluții precum captarea carbonului sau chiar simpla economie de energie.
  • Cum producem lucruri (care reprezintă 31% din cele 51 de miliarde de tone pe an). Principalele trei produse care la fabricație sunt mari producătoare de emisii sunt etilenul (plasticul), oțelul și cimentul, materiale care sunt indispensabile la construcția a tot ce ne înconjoară. Concluzionând, inovațiile sunt mai mult decât necesare astfel încât energia electrică să fie obținută de la o rețea decarbonizată, carbonul să fie captat prin soluții durabile, pentru a absorbi emisiile rămase și să folosim aceste materiale într-un mod mai eficient.
  • Cum facem agricultură și creștem animale (care reprezintă 19% din cele 51 de miliarde de tone pe an). Sunt prezentate argumente pro și contra
    • consumului de carne / creșterii animalelor,
    • soluțiilor de înlocuire a cărnii (carne din plante, carne artificială),
    • modalităților de creștere a producției de plante,
    • îngrășămintelor (pentru care nu există încă soluții de producere fără emisii),
    • și ce putem face pentru a reduce emisiile fără a afecta hrănirea întregii populații a globului.
  • Cum ne deplasăm dintr-un loc într-altul (care reprezintă 16% din cele 51 de miliarde de tone pe an). Mașinile, camioanele, avioanele, vapoarele sunt cele mai utilizate mijloace de transport și care folosind combustibili fosili produc gaze cu efect de seră. Ne sunt prezentate eforturile, în principal financiare, pentru trecerea în totalitate la electrocombustibili sau biocarburanți. Evident reducerea costurilor se poate face doar prin noi soluții inovatoare, efort de cercetare și investiții.
  • Cum facem răcoare sau cald (care reprezintă 7% din cele 51 de miliarde de tone pe an).  Ne sunt prezentate prin cifre și comparații ce  implică înlocuirea combustibililor pentru încălzire / răcire cu alternative zero-carbon. În afara faptului că trebuie să reducem prețurile combustibililor alternativi, o altă soluție este eliminarea  electrocasnicelor pe gaz cu cele pe electricitate, precum și decarbonizarea rețelei electrice folosind resurse verzi, dar și sfaturi pentru a folosi energia cât mai eficient.

Capitolul nouă ne învață cum să ne adaptăm la o planetă mai caldă. Aflăm că există deja foruri internaționale care se ocupă și investesc în cercetări pentru a asigura hrana prin soiuri noi rezistente la secetă. De asemenea se fac eforturi de ajutorare a fermierilor în gestionarea situațiilor riscante (aplicații de avertizare, modernizarea echipamentelor etc.). De asemenea, chiar și orașele trebuie să schimbe modul de dezvoltare prin ridicare /extindere diguri, sisteme de apărare în caz de furtuni, hărți cu zone inundabile etc. Să nu uităm de consolidarea sistemelor naturale de apărare: pădurile care înmagazinează și reglează cantitatea de apă, zonele mlăștinoase care previn inundațiile și asigură apa pentru fermieri și localități, recifele de corali care găzduiesc pești de care depinde hrana comunităților de pe coastă, dar și deblocarea de fonduri publice care poate atrage apoi investiții private care să sprijine proiectele de adaptare.

Capitolul 10 prezintă și argumenteză importanța politicilor guvernamentale. Invențiile de care este nevoie pentru a ajunge la zero emisii (noi modalități de a stoca energie, de a produce oțel etc.) nu înseamnă doar simpla fabricare a unor dispozitive. Înseamnă și dezvoltarea de politici noi prin care să putem demonstra eficiența acestor tehnologii și să le introducem pe piață în siguranță și cât mai repede posibil. Este subliniat că dacă ne concentrăm atenția în același timp la tehnologie, la politici și la piețe, putem să încurajăm inovațiile, să punem bazele unor noi companii și să aducem rapid produse noi pe piață.

Capitolul 11 pleacă de la premiza că orice plan am avea pentru schimbările climatice, acesta trebuie să fie coerent în privința modului în care tehnologiile, politicile și piețele pot funcționa simultan. Autorul pune bazele ajungerii la zero emisii și prezintă tehnologiile necesare precum și ce trebuie să facă guvernele și autoritățile locale pentru ca tehnologiile să fie disponibile la timp și să aibă efectul scontat.

Autorul spune că inovațiile trebuie puse în practică înainte de anul 2050. Deci, știind durata îndelungată necesară introducerii pe piață a noi surse de energie, ar trebui să începem acum. Dacă facem acest lucru bazându-ne pe știință și inovație și asigurându-ne că soluțiile funcționează în favoarea celor mai săraci, am putea evita, în cazul schimbărilor climatice, greșelile făcute în pregătirile pentru pandemie.

Ultimul capitol ne ajută să înțelegem contribuția și impactul fiecăruia dintre noi, prin statutul de cetățean, consumator, angajat sau angajator pentru a ajunge la zero emisii. Totul depinde de fiecare dintre noi.

Concluzia este că dacă urmărim în continuare cel mai important obiectiv, să ajungem la zero emisii și facem planuri serioase pentru a-l atinge, putem evita dezastrul. Putem avea o climă suportabilă în întreaga lume, putem ajuta sute de milioane de oameni săraci să-și trăiască viața la maximum și să păstrăm planeta pentru generațiile următoare.

Postfața face o analiză a cum s-a mișcat lumea în cazul covid-19 și atrage atenția asupra problemelor apărute și care pot fi evitate în cazul schimbărilor climatice.

Se subliniază încă o dată că în următorul deceniu trebuie să ne concentrăm asupra noilor tehnologii, politici și structuri de piață care să permită să stopăm emisiile de gaze de seră până în anul 2050. Autorul încheie cu fraza „E greu să îmi imaginez o reacție mai bună la un 2020 mizerabil decât să ne dedicăm următorii zece ani acestui scop ambițios.”

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Prev
Caravana Sustenabilității Carrefour de colectare a PET-urilor reciclabile continuă în parteneriat cu HEINEKEN în orașele Sibiu, Zalău și Cluj

Caravana Sustenabilității Carrefour de colectare a PET-urilor reciclabile continuă în parteneriat cu HEINEKEN în orașele Sibiu, Zalău și Cluj

Lansată pe 15 august în parcarea hypermarketului său Orhideea din București,

Next
consolid8 Festival: eveniment la Brașov dedicat tehnologiilor sustenabile și soluțiilor verzi pentru mediul de business

consolid8 Festival: eveniment la Brașov dedicat tehnologiilor sustenabile și soluțiilor verzi pentru mediul de business

În perioada 7-9 octombrie 2022, va avea loc la Brașov prima ediție a consolid8

You May Also Like