Consiliul Uniunii Europene și-a adoptat poziția („abordarea generală”) cu privire la directiva privind afirmațiile de mediu, care vizează practicile de greenwashing și sprijinirea consumatorilor în luarea unor decizii cu adevărat ecologice atunci când cumpără un produs sau utilizează un serviciu.
Consumatorii au nevoie de declarații de mediu fiabile, comparabile și verificabile pentru a lua decizii în deplină cunoștință de cauză. Cu toate acestea, un studiu realizat în 2020 a constatat că mai mult de jumătate dintre declarațiile de mediu oferă informații vagi, înșelătoare sau nefondate.
Directiva stabilește cerințe minime pentru fundamentarea, comunicarea și verificarea declarațiilor de mediu explicite.
Domeniul de aplicare
Această nouă propunere vizează în mod specific declarațiile de mediu explicite (în scris sau oral) și etichetele „verzi” pe care întreprinderile le folosesc în mod voluntar atunci când își promovează caracterul ecologic și care se referă la impactul, aspectele sau performanțele de mediu ale unui produs sau ale unui comerciant. De asemenea, se aplică sistemelor de etichetare de mediu existente și viitoare, atât publice, cât și private.
Abordarea generală face o distincție între declarațiile de mediu explicite și etichetele de mediu, pentru a preciza în mod clar obligațiile aplicabile fiecăreia dintre ele, inclusiv cerințele care se aplică ambelor.
Declarații mai clare și bazate pe dovezi
Întreprinderile ar trebui să utilizeze criterii clare și cele mai recente dovezi științifice pentru a-și justifica afirmațiile și etichetele. În plus, conform abordării generale, comunicările și etichetele de mediu ar trebui să fie clare și ușor de înțeles, cu o trimitere specifică la caracteristicile de mediu pe care le acoperă (cum ar fi durabilitatea, reciclabilitatea sau biodiversitatea).
Verificare prealabilă și procedură simplificată
Abordarea generală menține principiul fundamental al verificării ex ante a declarațiilor de mediu explicite și a etichetelor de mediu, astfel cum este prevăzut în propunerea Comisiei. Aceasta înseamnă că orice comunicare ecologică ar trebui să fie verificată de experți independenți ai unor terțe părți înainte de a fi publicată.
În același timp, aceasta introduce o procedură simplificată pentru a scuti anumite tipuri de declarații explicite de mediu de la verificarea de către terți: întreprinderile eligibile ar trebui să dovedească respectarea noilor norme prin completarea unui document tehnic înainte ca declarația să fie făcută publică.
În timp ce microîntreprinderile vor fi supuse verificării în conformitate cu abordarea generală, acestea vor avea, de asemenea, 14 luni în plus față de alte entități pentru a se conforma acestor norme.
Mai multe măsuri de sprijin au fost adăugate pentru a ajuta IMM-urile, inclusiv microîntreprinderile, pe tot parcursul procedurii. Printre acestea se numără furnizarea de orientări și instrumente, precum și măsuri suplimentare de reducere a sarcinii administrative pentru agricultori. Acestea pot include, de asemenea, sprijin financiar și formare profesională.
Etichete publice de mediu
Recunoscând importanța sistemelor de etichetare publică existente la nivel național sau regional, miniștrii au convenit asupra posibilității de a stabili noi sisteme și de a le scuti pe cele reglementate de legislația UE sau națională de verificarea de către terți, cu condiția ca acestea să respecte standardele UE atât în ceea ce privește procedurile, cât și standardele.
Conform abordării generale, sistemele de etichetare ecologică EN ISO 14024 tip 1 vor fi scutite de verificare dacă sunt recunoscute oficial într-un stat membru și respectă noile norme. Recunoașterea de către un stat membru ar fi suficientă pentru întreaga piață a UE.
Mențiuni referitoare la climă
Abordarea generală introduce noi cerințe pentru a dovedi declarațiile referitoare la climă, inclusiv cele care implică credite de carbon.
Cererile legate de climă se bazează adesea pe credite de carbon generate în afara lanțului valoric al întreprinderii, de exemplu din proiecte forestiere sau de energie regenerabilă. Abordarea generală include, printre altele, obligația de a furniza informații despre tipul și cantitatea de credite de carbon și dacă acestea sunt permanente sau temporare.
Etapele următoare
Abordarea generală a Consiliului va sta la baza negocierilor cu Parlamentul European cu privire la forma finală a directivei. Se așteaptă ca negocierile să înceapă în noul ciclu legislativ.
Sursa foto: Pixabay
