Schimbările climatice au devenit o realitate cu efecte ireversibile. Conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, anul 2024 a fost cel mai călduros an la nivel global și primul în care temperatura medie globală (1,6°C) a depășit cu 1,5°C nivelurile preindustriale (1850-1900). Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid: cele mai recente medii pe 5 ani arată că temperaturile sunt cu 2,3°C peste nivelul preindustrial. În România, temperatura medie anuală a crescut treptat din 1940, ajungând la 11,6°C în 2023.
Organizația Meteorologică Mondială a raportat 152 de evenimente meteo extreme fără precedent în 2024, acestea fiind o constantă la nivel global. În acest context, 9,3 miliarde de tone de CO₂ pot fi eliminate până în 2050 prin adoptarea strategiilor de economie circulară în cinci industrii-cheie: producția de ciment, aluminiu, oțel, plastic și industria alimentară. Această cifră echivalează cu aproape jumătate din emisiile generate de producția de bunuri și este comparabilă cu reducerea la zero a tuturor emisiilor actuale din transporturi.
Uniunea Europeană promovează inovația verde și sustenabilitatea printr-o serie de politici și inițiative menite să creeze un mediu favorabil pentru startupurile verzi. În 2024, 21% din capitalul total investit în tehnologie la nivel european a fost direcționat către companii axate pe sustenabilitate (dublu față de ponderea din SUA, care a fost de 11%), iar marea majoritate a acestor investiții (95%) au avut ca scop atenuarea schimbărilor climatice. Totuși, deși Europa reușește să genereze un număr mare de startupuri, întâmpină dificultăți în a le scala.
Ecosistemul startupurilor din România
În 2024, în România existau peste 2.300 de startupuri, cu o valoare totală estimată la aproximativ 19 miliarde de euro, situând țara noastră pe locul 5 în regiunea Europei Centrale și de Est (CEE). Chiar dacă numărul de startupuri este în creștere, nu știm exact câte dintre ele sunt verzi, pentru că nu sunt clasificate unitar și activează în nișe diverse.
România ocupă locul 25 în Europa în clasamentul celor mai populare țări pentru lansarea unui startup, dar ecosistemul verde este încă emergent.
Pentru a înțelege mai bine această situație, Impact Hub Bucharest și Startarium, alături de partenerul principal Rompetrol și cu sprijinul Climate-KIC, au lansat cea de a patra ediție a raportului privind startupurile verzi din România.
Pentru elaborarea acestui studiu, a fost realizată o listă de startupuri verzi active (122 la număr), fiind analizate datele financiare publice, codurile CAEN principale, informațiile geografice și specificitățile locale în cazul a 104 dintre ele. De asemenea, au fost integrate în analiză perspective provenite dintr-un sondaj completat de 16 antreprenori din domeniu, precum și dintr-o serie de interviuri aprofundate cu fondatori de startupuri verzi din România și experți din acest sector.
Rezultatele principale
Principalul centru de activitate este Bucureștiul (cu 39 de startupuri), iar alte concentrații notabile se regăsesc în Cluj, Timiș și Ilfov – fiecare cu cel puțin 5 startupuri verzi – urmate de județele Brașov, Sibiu și Iași.
Marea majoritate a companiilor din setul de date (90 din 104) sunt microîntreprinderi, cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 2 milioane RON în 2023. Un număr semnificativ de companii – peste 50 – au raportat marje de profitabilitate foarte scăzute (sub 10%), câteva au înregistrat chiar marje negative, iar în cazuri izolate procentele depășesc chiar 300-400%. Acest peisaj inegal al profitabilității reflectă dificultăți timpurii în monetizare sau eficiență operațională.
Domenii principale de activitate:
- AgriFood tech (34% dintre startupurile analizate)
- Soluții circulare și waste management (17%)
- Energie curată și soluții de eficiență energetică (12%)
- Mobilitate sustenabilă (10%)
- Construcții verzi și smart cities (9%)
- Apă și biodiversitate (6%)
Clasamentul primelor sectoare CAEN după rata medie anuală de creștere arată că dezvoltarea de software la comandă înregistrează o creștere spectaculoasă de 1.058,2%, probabil determinată de soluții digitale axate pe eficiență energetică, monitorizare sau utilizarea sustenabilă a resurselor.
Raportul a relevat că 83% din startupuri dezvoltă produse sau tehnologii proprii, dintre care 55% au produsul deja pe piață.
Concluziile analizei
Analiza oferă indicii esențiale:
- Centrele urbane de inovație rămân esențiale pentru antreprenoriatul verde
- Software-ul și instrumentele digitale domină fazele timpurii de creștere ale afacerilor verzi
- Sectoarele de infrastructură și reciclare sunt într-o creștere constantă, cel mai probabil aliniată investițiilor europene orientate spre decarbonizare
- Startupurile românești folosesc tehnologii precum inteligența artificială și blockchain pentru a construi soluții sustenabile, însă scalarea acestora rămâne o provocare
Provocările ecosistemului verde românesc
În ciuda progreselor importante înregistrate în 2024 în domenii precum economia circulară, energia regenerabilă și biodiversitatea, persistă lacune în ceea ce privește inovația și finanțarea. Scalarea startupurilor verzi rămâne o provocare, pe fondul investițiilor locale limitate și al complexității legislative.
Prin comparație, Polonia are de 3 ori mai multe startupuri în energie regenerabilă, iar Ungaria depășește România în ceea ce privește volumele de investiții în CleanTech. În ciuda numărului mare de startupuri tech din România, cele verzi reprezintă încă un segment marginal.
Pentru a susține acest val de inovație verde, Impact Hub Bucharest și Rompetrol au lansat înscrierile pentru Romania ClimAccelerator, acceleratorul startupurilor verzi, care se desfășoară până pe 18 august 2025. Acceleratorul, ajuns la a cincea ediție, beneficiază de suportul și expertiza Climate-KIC, cea mai importantă inițiativă europeană în domeniul inovației climatice.
Structura programului
Programul susține dezvoltarea startupurilor verzi în domenii precum mobilitate urbană, energie regenerabilă, agricultură inteligentă pentru climă, orașe sustenabile, economie circulară, reducerea emisiilor industriale, educație ecologică și consum responsabil.
Startupurile vor fi selectate în două categorii:
- Pre-Seed Stage – pentru echipe aflate la început de drum, care dezvoltă o idee validabilă
- Seed Stage – pentru startupuri care au deja un prototip testat și validat cu clienți
Vor fi selectate 25 de soluții (15 Pre-Seed și 10 Seed Stage), care vor intra într-un program intensiv de accelerare desfășurat online între septembrie și noiembrie 2025. Programul se încheie cu evenimentul fizic Demo Day pe 20 noiembrie 2025.
„Realizat în plin context de accelerare a politicilor verzi la nivel european și pe fondul unei crize climatice în expansiune, acest raport funcționează ca un radar pentru decidenți, investitori și antreprenori care caută inovație cu impact. Startupurile verzi din România nu mai sunt doar povești de idealism sustenabil. Ele devin jucători relevanți, cu tehnologii scalabile, piețe validate și impact măsurabil. Ce lipsește? Sprijin sistemic, capital și încredere că inovația românească poate concura global”, a declarat Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium.
Resurse:
Raportul complet Romanian Green Startups Overview Report 2024
Detalii complete despre Romania ClimAccelerator 2025
