În anul 2024, Europa s-a confruntat cu unele dintre cele mai devastatoare și costisitoare dezastre climatice la nivel mondial, conform unui nou raport publicat de organizația caritabilă Christian Aid, citat de Euronews.
Furtuna Boris din Europa Centrală și inundațiile din Spania și Germania au generat pagube combinate de aproximativ 13,87 miliarde de euro, soldându-se tragic cu pierderea a 258 de vieți omenești.
Studiul relevă că cele mai grave zece dezastre climatice din 2024 au provocat, fiecare, daune de peste 4 miliarde de euro. Este important de menționat că aceste estimări se bazează doar pe pierderile asigurate, ceea ce înseamnă că impactul financiar real este probabil mult mai mare.
SUA, cea mai afectată de dezastrele climatice
Statele Unite au înregistrat cele mai mari pierderi financiare în 2024. Uraganul Milton, care a lovit în octombrie, a provocat pagube estimate la 60 de miliarde de euro și a cauzat 25 de decese. Pe locul doi în clasamentul dezastrelor s-a situat Uraganul Helene, care a afectat SUA, Cuba și Mexic în septembrie, producând daune de 55 de miliarde de euro și provocând 232 de decese.
Impactul devastator în țările sărace
Deși raportul se concentrează pe costurile financiare, care sunt de obicei mai mari în țările bogate datorită valorilor mai ridicate ale proprietăților și gradului mai mare de asigurare, unele dintre cele mai devastatoare evenimente meteorologice extreme din 2024 au lovit națiunile sărace:
- Ciclonul Chido a devastat insulele Mayotte în decembrie, posibil provocând peste o mie de victime
- O secetă severă în Columbia a redus nivelul râului Amazon cu 90%
- Valurile de căldură au afectat 33 de milioane de persoane în Bangladesh
- Africa de Vest s-a confruntat cu inundații catastrofale care au afectat peste 6,6 milioane de persoane în Nigeria, Ciad și Niger
Apel la acțiune urgentă
Joanna Haigh, profesor emerit de fizică atmosferică la Imperial College London, subliniază că „acest raport este un memento sobru că schimbările climatice nu pot fi ignorate și, de fapt, se vor agrava până când nu facem ceva pentru a le opri.”
Patrick Watt, CEO-ul Christian Aid, avertizează că „dezastrele sunt supraîncărcate de deciziile de a continua arderea combustibililor fosili și de a permite creșterea emisiilor.” El subliniază necesitatea urgentă a tranziției către energia regenerabilă și importanța furnizării de fonduri pentru comunitățile vulnerabile.
În contextul acestor evenimente extreme, raportul evidențiază necesitatea unor măsuri de adaptare mai eficiente, în special în țările în curs de dezvoltare, unde resursele sunt limitate iar populația este mai vulnerabilă la fenomenele meteorologice extreme.
