Combaterea schimbărilor climatice necesită acțiuni colective din partea guvernelor, a instituțiilor, a întreprinderilor și a indivizilor. Pentru ca cetățenii să poată face alegeri în cunoștință de cauză, este esențial să înțeleagă ce provocări implică schimbările climatice. Cel de al șaselea sondaj climatic al Băncii Europene de Investiții (BEI) arată că europenii cu vârsta de peste 30 de ani au o înțelegere mult mai bună a schimbărilor climatice decât generațiile lor mai tinere.
Sondajul citat de ESG News, la care au participat peste 30.000 de respondenți din 35 de țări, inclusiv state membre ale UE, Regatul Unit, SUA, China, Japonia, India și Canada, oferă informații valoroase cu privire la cunoștințele publicului despre schimbările climatice.
Decalaj între generații în ceea ce privește cunoștințele despre schimbările climatice
Respondenții de peste 30 de ani din Uniunea Europeană au obținut o medie de 6,47 din 10, în timp ce cei sub 30 de ani au obținut 5,99 din 10. Această disparitate este evidentă în mai multe domenii-cheie, printre care și Conștientizarea reciclării: 74% dintre respondenții peste 30 de ani recunosc importanța reciclării, comparativ cu 66% dintre respondenții mai tineri.
Definiții și cauze ale schimbărilor climatice
Atunci când vine vorba de definirea schimbărilor climatice și de identificarea cauzelor acestora, europenii obțin, în general, rezultate mai bune decât americanii:
- Definiții corecte: 71% dintre europeni definesc corect schimbările climatice ca fiind o modificare pe termen lung a tiparelor climatice, față de 58% dintre americani.
- Activitățile umane: 74% dintre europeni și 64% dintre americani recunosc activitățile umane, cum ar fi despădurirea, agricultura, industria și transportul, ca fiind principalele cauze ale schimbărilor climatice.
- Principalii emițători: 72% dintre europeni au identificat SUA, China și India drept principalii emitenți de gaze cu efect de seră, în timp ce doar 58% dintre americani au făcut același lucru, mulți americani nerecunoscând contribuția semnificativă a Chinei.
Consecințele schimbărilor climatice
Respondenții europeni au, de asemenea, o mai bună înțelegere a consecințelor schimbărilor climatice:
- Foametea mondială: 85% dintre europeni asociază schimbările climatice cu agravarea foametei mondiale din cauza condițiilor meteorologice extreme care afectează culturile, față de 68% dintre americani.
- Impactul asupra sănătății: 82% dintre europeni înțeleg impactul negativ asupra sănătății umane, față de 71% dintre americani.
- Nivelul mărilor: 71% dintre europeni recunosc impactul schimbărilor climatice asupra creșterii nivelului mărilor, în timp ce 45% dintre americani au concepții greșite, unii crezând chiar că nivelul mărilor scade.
- Migrația globală: 69% dintre europeni sunt conștienți de faptul că schimbările climatice alimentează migrația globală din cauza deplasărilor forțate, față de 52% dintre americani.
Soluții la schimbările climatice
Atât europenii, cât și americanii sunt mai puțin conștienți în ceea ce privește soluțiile pentru schimbările climatice:
- Reciclarea: 72% dintre europeni și 63% dintre americani știu că reciclarea contribuie la combaterea schimbărilor climatice.
- Izolarea clădirilor: Doar 44% dintre europeni și 40% dintre americani sunt conștienți de impactul pozitiv al izolării clădirilor.
- Limitele de viteză: Conștientizarea beneficiilor reducerii limitelor de viteză este limitată, doar 26% dintre europeni și 23% dintre americani recunoscând această soluție.
Conform sondajului BEI, românii au o bună înțelegere a consecințelor climatice, însă cunoașterea soluțiilor poate fi îmbunătățită
În vederea evaluării înțelegerii schimbărilor climatice de către publicul român, a VI-a ediție a Sondajului BEI cu privire la climă se concentrează asupra a trei zone cheie: definiții și cauze, consecințe și, în fine, soluții. Participanții au răspuns la 12 întrebări și au fost clasificați pe o scară de la 0 la 10, unde 10 indică nivelul cel mai înalt de cunoștințe.
Principalele constatări
- Respondenții români au obținut un punctaj de 5,77/10, situându-se destul de mult sub media UE de 6,37/10, conform sondajului BEI. Pe tabela de marcaj, Finlanda conduce (7,22/10), urmată de Luxemburg (7,9/10) și de Suedia (6,96/10).
- Decalaje generale de cunoștințe: Românii cunosc într-o oarecare măsură cauzele și consecințele schimbărilor climatice, dar le lipsesc cunoștințele despre soluții. Asemănător cu constatările din majoritatea țărilor europene, o mare parte dintre respondenții români nu au știut că reducerea limitelor de viteză pe șosele (80 %) și o mai bună izolare a clădirilor (65%) pot contribui la combaterea schimbărilor climatice.
Înțelegerea cauzelor schimbărilor climatice
Prima sub-dimensiune a indexului se concentrează pe definiția și cauzele schimbărilor climatice. În această zonă, românii au obținut punctaje mult sub media UE (6,83/10 față de 7,21/10).
- În ceea ce privește definiția schimbărilor climatice, majoritatea respondenților români (70 %) au selectat definiția corectă („O schimbare pe termen lung a modelelor climatice la nivel global”), în timp ce numai 5 % consideră că schimbările climatice sunt o farsă.
- De asemenea, aproape trei sferturi (72 %) știu că principalele cauze ale schimbărilor climatice sunt activitățile umane, precum defrișările, agricultura, industria și transporturile. În același timp, peste un sfert din populație are altă părere (20 % consideră că schimbările climatice sunt provocate de fenomene naturale extreme, precum erupțiile vulcanice și valurile de căldură, iar 9 % consideră că sunt cauzate de gaura de ozon).
- Întrebați care sunt principalii trei emitenți de gaze cu efect de seră din lume, cei mai mulți români (64 %, dar cu 8 puncte sub media UE) au selectat corect SUA, China și India. Totuși, peste o treime (36 %) dintre respondenți au ales un răspuns din care China era absentă, indicând că nu au neapărat cunoștințe despre prezența acesteia în clasamentul primilor trei emitenți, cu atât mai puțin despre statutul Chinei ca principal emitent de CO2 la nivel global.
Conștientizarea consecințelor schimbărilor climatice
Întrebați despre consecințele schimbărilor climatice, românii au obținut un punctaj de 6,90/10 puncte, destul de mult sub media europeană de 7,65/10.
- 80 % dintre respondenți au menționat corect că schimbările climatice agravează foametea la nivel mondial prin afectarea randamentului culturilor ca urmare a condițiilor meteorologice extreme.
- 68 % știu că acestea au un impact negativ asupra sănătății umane (de exemplu, pot duce la creșterea poluanților atmosferici, precum ozonul la nivelul solului și particulele în suspensie).
- În ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra nivelului mării, numai 57 % dintre români au răspuns corect că nivelul global al mării este în creștere, peste patru din zece respondenți (43 %) dând răspunsuri greșite: mai exact, 20 % dintre respondenți au indicat că este în scădere, iar 23 %, că schimbările climatice nu au niciun impact specific asupra nivelului mării.
- Impactul schimbărilor climatice asupra migrației, cu strămutări forțate mai mari la nivel mondial, este clar pentru două treimi dintre respondenții români (66 %).
Cunoaștere mixtă a noțiunilor și acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice
În ultima sub-dimensiune a indexului, românii au primit un punctaj de 3,59/10 (față de media UE de 4,25/10), ceea ce arată cunoștințe semnificativ mai reduse despre acțiunile care pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice, față de celelalte două zone investigate. Acest lucru evidențiază o tendință generală în toate țările europene, majoritatea obținând un punctaj mic la acest capitol. În urma acestui punctaj, România s-a situat pe locul 27 în UE.
- Cei mai mulți români (69 %) știu că folosirea unor produse reciclabile poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice.
- De asemenea, 64 % au menționat corect că folosirea transportului în comun în locul mașinilor personale este o altă metodă de combatere.
- Dar numai o minoritate (35 %, cu 9 puncte sub media UE) pare să știe că și o mai bună izolare termică a clădirilor poate să ajute.
- Deocamdată, doar un sfert dintre respondenți (27 %, cu 15 puncte sub media UE) sunt conștienți de faptul că achiziționarea mai puțin frecventă de haine noi ar putea fi o altă pârghie relevantă..
- Foarte puțini respondenți (20 %, cu 6 puncte sub media UE) par să știe că reducerea limitei de viteză pe șosele ar ajuta la atenuarea schimbărilor climatice.
- n fine, majoritatea românilor nu sunt conștienți de emisiile semnificative de CO2 legate de utilizarea digitală, doar 6 % declarând că și vizionarea unui număr mai mic de videoclipuri pe internet ar putea ajuta.
- Ca în majoritatea țărilor europene, numai o minoritate a românilor atribuie corect definiția amprentei de carbon a unui individ drept „cantitatea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră emisă de o persoană într-un an” (34 %).
BEI promovează proiecte climatice în România, cu investiții axate pe sustenabilitate. Prin inițiativa InvestEU, BEI a obținut un împrumut de 40 milioane EUR cu Eldrive pentru extinderea rețelelor de încărcare a vehiculelor electrice, inclusiv peste 8.400 de noi stații în Europa de Est, stimulând adoptarea vehiculelor electrice și reducând poluarea aerului. De asemenea, în România, prin P3 Rooftop Solar PV Green Loan se alocă 3 milioane EUR pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile centrelor logistice, având ca scop generarea de electricitate solară curată, reducerea emisiilor de carbon și susținerea obiectivelor climatice naționale și ale UE pentru 2030.
„Schimbările climatice pot fi limitate doar dacă lucrăm împreună. Este important să identificăm și să reducem decalajele de cunoștințe constatate prin Sondajul BEI cu privire la climă.
BEI oferă finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice, dar recunoaște și rolul său de a contribui la dezbaterea și la educarea publicului în această privință.
Educația este un instrument puternic prin care se pot face schimbări. Suntem hotărâți să completăm finanțările cu inițiative care să promoveze conștientizarea schimbărilor climatice și cunoștințele din acest domeniu. Astfel, vom construi un viitor durabil, care să nu lase pe nimeni în urmă.” a declarat Kyriacos Kakouris, vicepreședinte BEI.
Date și metodologie
Metodologia, chestionarul și setul complet de date pentru sondaj pot fi descărcate de aici.
Despre Banca Europeană de Investiții
Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre ale acesteia. Este activă în peste 160 țări și pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor UE. Puteți găsi mai multe informații despre BEI și educația privind schimbările climatice aici.
Rolul BEI
Banca Europeană de Investiții joacă un rol esențial în finanțarea soluțiilor climatice și în creșterea gradului de conștientizare a problemelor climatice. În calitate de organism de finanțare al Uniunii Europene, BEI investește în proiecte globale majore, inclusiv adaptarea la schimbările climatice în Iordania, transportul durabil în India, energia solară la scară mică în Brazilia, producția de oțel ecologic în Suedia și cea mai mare gigafabrică solară din Europa în Italia. Aceste proiecte subliniază angajamentul BEI față de dezvoltarea durabilă și reducerea emisiilor de carbon.
BEI sprijină, de asemenea, programe educaționale, cum ar fi Catedra europeană pentru dezvoltare durabilă și tranziție climatică de la Sciences Po, Paris, pentru a dota generațiile tinere cu cunoștințele necesare pentru a face față schimbărilor climatice.
Informații generale despre studiu
Reultatele studiului pentru România
Foto: ©ingwervanille/ Getty Images