Încălzirea globală riscă să depășească praguri critice mult mai repede decât se estima. Potrivit unei noi analize realizate de S&P Global Commodity Insights, există o probabilitate de 50% ca, până în 2040, temperaturile medii globale să fie cu 2,3°C mai mari decât nivelurile preindustriale. Consecințele socio-economice ale unui astfel de scenariu ar putea fi devastatoare.
Cercetătorii atrag atenția că o depășire a pragului de 2°C ar transforma regiuni vaste de pe glob – unde locuiește în prezent aproximativ o treime din populația lumii – în zone „neospitaliere” pentru om.
Studiul S&P arată că este aproape sigur (90% probabilitate) că, până în 2040, încălzirea medie globală va depăși 1,5°C. Pentru scenariul de 2,3°C, costurile economice cumulate ar putea ajunge la 33% din PIB-ul global.
Aceste estimări vin pe fondul unor pierderi economice deja record. Compania de reasigurare Swiss Re calcula că, în 2024, dezastrele legate de schimbările climatice au generat pierderi de 328 miliarde de dolari – echivalentul a 0,3% din PIB-ul mondial.
Raportul subliniază necesitatea urgentă a unor investiții sporite în măsuri de adaptare: infrastructură rezilientă, protecția sănătății publice și consolidarea comunităților vulnerabile în fața valurilor de căldură, secetelor și altor riscuri climatice.
Deși finanțarea publică internațională pentru adaptare a crescut la 28 miliarde de dolari în 2022 (față de 22 miliarde în 2021), ONU estimează că ar fi nevoie de cel puțin 187 miliarde de dolari anual până în 2030 pentru a reduce semnificativ riscurile climatice.
Guvernele sunt îndemnate nu doar să aloce mai multe resurse, ci și să creeze politici și cadre financiare care să stimuleze implicarea sectorului privat și a filantropiei.
Impact asupra sănătății și productivității
S&P estimează că, până în 2100, există o probabilitate de 50% ca încălzirea globală să depășească 2,8°C – apropiindu-se de scenariul de 3,1°C avertizat anterior de ONU.
Un asemenea nivel de încălzire ar afecta grav sănătatea populației și productivitatea economică. World Economic Forum estimează că, doar până în 2025, impactul schimbărilor climatice asupra sănătății ar putea duce la pierderi economice de peste 1.500 miliarde de dolari.
Industriile cele mai expuse riscurilor climatice asupra sănătății sunt agricultura și alimentația, mediul construit și sectorul asigurărilor.
„Intrăm într-o eră în care protejarea sănătății lucrătorilor devine esențială pentru continuitatea afacerilor și reziliența pe termen lung”, a declarat Eric White, director pentru reziliență climatică la Forumul Economic Mondial.
Raportul S&P subliniază că eforturile actuale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră vor avea un impact redus asupra riscurilor fizice pe termen scurt. În schimb, investițiile în adaptare și reziliență pot aduce beneficii mai rapide și mai sigure.
Mesajul este clar: fiecare an de întârziere în integrarea rezilienței climatice în deciziile de afaceri și guvernare face ca riscurile pentru sănătate, productivitate și costurile de adaptare să crească exponențial.
Publicarea raportului coincide cu debutul Adunării Generale a ONU și cu Climate Action Week NYC (22-26 septembrie 2025), evenimente care vor pune presiune suplimentară pe guverne, companii și investitori să acționeze ferm în fața crizei climatice.
