Cel mai recent studiu cuprinzător privind impactul schimbărilor climatice asupra mortalității urbane în Europa relevă vulnerabilități crescute în regiunea mediteraneană și sud-estul continentului, România și Bulgaria fiind printre țările cel mai puternic afectate
Un studiu amplu publicat în revista Nature Medicine prezintă o analiză îngrijorătoare a impactului schimbărilor climatice asupra mortalității în 854 de așezări urbane din 30 de țări europene.
În absența unor măsuri drastice de reducere a emisiilor de carbon și de adaptare la temperaturile ridicate, aproximativ 2,3 milioane de decese suplimentare ar putea fi înregistrate în orașele europene până în anul 2099.
Cercetarea, realizată de London School of Hygiene & Tropical Medicine, evidențiază disparități semnificative între regiunile Europei. În timp ce nordul continentului ar putea înregistra chiar o ușoară scădere a mortalității, Europa de Sud și de Sud-Est se confruntă cu cele mai severe riscuri.
România și Bulgaria sunt deosebit de vulnerabile, cu o creștere estimată a ratei mortalității de 81,0 și respectiv 78,6 decese la 100.000 de locuitori până în 2095, rate substanțial mai mari decât în alte țări est-europene.
„Rezultatele noastre demonstrează că creșterea numărului de decese cauzate de căldură va depăși constant orice scădere a mortalității asociate frigului în toate scenariile analizate pentru Europa”, explică Pierre Masselot, autorul principal al studiului.
În regiunea mediteraneană, Europa Centrală și Balcani, chiar și o reducere cu 50% a riscurilor asociate căldurii – prin măsuri de adaptare – nu ar fi suficientă pentru a compensa expunerea crescută la temperaturi extreme.
În scenariile mai puțin severe, numărul total al deceselor ar putea fi redus cu cel puțin două treimi. Cu toate acestea, studiul arată că adaptarea la căldură, fără măsuri agresive de atenuare a schimbărilor climatice, nu poate preveni creșterea mortalității, în special în zonele identificate ca fiind cele mai vulnerabile.
În orașele europene, „efectul de insulă de căldură” amplifică impactul încălzirii globale, temperaturile putând fi cu până la 10-15 grade Celsius mai ridicate decât în zonele rurale din jurul orașelor.
Acest fenomen face ca populația urbană să fie deosebit de vulnerabilă la creșterea temperaturilor, necesitând măsuri urgente de adaptare precum crearea de spații verzi, implementarea unor sisteme de răcire și adoptarea unor standarde de construcție adecvate noilor condiții climatice.
Cercetătorii subliniază că doar implementarea unor politici ambițioase de reducere a emisiilor de carbon ar putea diminua acest impact dramatic.
Sursa foto: Freepik (generată AI)
