După 20 de ani de progrese semnificative, lupta globală împotriva malariei se află într-un punct critic. Potrivit unui nou raport publicat de African Leaders Malaria Alliance (ALMA) și Malaria No More UK, schimbările climatice, creșterea populației și finanțarea insuficientă amenință să inverseze câștigurile obținute în ultimele decenii, relatează AFP.
În 2023, malaria a provocat 590.000 de decese la nivel mondial, 95% dintre acestea fiind înregistrate în Africa, continentul cel mai afectat de boală. Numărul total de cazuri a urcat la 263 de milioane, cu 11 milioane mai mult decât în anul precedent, arată Raportul Mondial al Malariei 2024 al ONU.
„Lipsa finanțării a făcut ca progresele împotriva malariei să stagneze”, avertizează raportul. „Schimbările climatice, rezistența în creștere la medicamente și insecticide, perturbările comerciale și insecuritatea globală formează o furtună perfectă care subminează eficiența intervențiilor actuale.”
Schimbările climatice extind aria de răspândire a țânțarilor
Creșterea temperaturilor și inundațiile frecvente au dus la apariția a tot mai multe zone de reproducere pentru țânțari, explică Joy Phumaphi, secretar executiv ALMA. În Rwanda, de pildă, aceste habitate au ajuns la altitudini mai mari decât în mod obișnuit.
Totodată, specia Anopheles stephensi, originară din Asia, s-a răspândit în Africa, în timp ce rezistența la insecticide a crescut semnificativ. Noile metode de prevenție – precum plasele de țânțari cu insecticide duble sau utilizarea dronelor pentru combaterea larvelor – dau rezultate, dar sunt mult mai costisitoare.
Impact economic și social sever
Africa a înregistrat o dublare a populației în ultimele trei decenii, ceea ce crește presiunea asupra programelor de prevenție. „Costurile sunt mai mari, dar trebuie să acoperim o populație tot mai numeroasă”, a explicat Phumaphi.
Malaria rămâne una dintre principalele cauze de absenteism în rândul elevilor și angajaților, afectând productivitatea și economia. Eliminarea bolii ar aduce „beneficii economice uriașe”, prin reducerea cheltuielilor medicale și stimularea turismului și a forței de muncă.
„Malaria generează costuri directe pentru gospodării și este o cauză majoră a sărăciei. Odată ce aceste comunități sunt protejate, puterea lor de cumpărare crește semnificativ,” a subliniat Phumaphi.
Vaccinuri și estimări sumbre
Vaccinul anti-malarie aflat în prezent în uz în 23 de țări africane oferă o protecție de aproximativ 40%, necesitând completarea cu alte măsuri preventive. Un nou vaccin, aflat în faza de testare clinică, ar putea însă atinge o eficiență de până la 80%.
Modelele de finanțare incluse în raport arată că o eventuală întrerupere a intervențiilor de prevenție ar putea costa Africa 83 de miliarde de dolari din PIB până în 2030, alături de 525 de milioane de cazuri suplimentare și aproape un milion de decese în plus.
Sursa foto: WHO
