Organizaţiile Greenpeace România, Bankwatch România, 2Celsius, WWF România şi Comunitatea Declic cer iniţiatorilor modificării legii offshore şi Legislativului să organizeze „o dezbatere extinsă cu societatea civilă” şi să prezinte public o analiză a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei şi obiectivului de neutralitate climatică, asumat de România prin Acordul de la Paris.
„În timp ce legea offshore se concentrează în principal pe prevederile financiare, fiscale şi comerciale, România are nevoie şi de un cadru ce vizează protecţia mediului şi siguranţa operaţiunilor offshore. Deşi acest cadru există prin legea privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, transpusă în 2016, în prezent România se află în procedura de infringement INFR(2021)2150 pentru că nu a transpus corect în legislaţia naţională anumite prevederi ale Directivei privind siguranţa activităţilor offshore (Directiva 2013/30/UE). În această directivă, UE a pus în aplicare un set de norme menite să contribuie la prevenirea accidentelor şi la asigurarea unei reacţii prompte şi eficiente în cazul producerii unor astfel de accidente. România trebuie să se asigure că operatorii sunt bine finanţaţi, dispun de expertiză tehnică necesară şi au la dispoziţie resurse care să poată fi utilizate atunci când este necesar. De asemenea, trebuie instituită o autoritate independentă pentru a asigura respectarea cerinţelor de siguranţă, precum şi un sistem adecvat de gestionare a cererilor de despăgubire în caz de accident. Această legislaţie trebuie să facă companiile pe deplin răspunzătoare de daunele ecologice cauzate speciilor şi habitatelor naturale protejate, dar şi a unor posibile riscuri geologice (seismice) în cazul în care nu este realizată o analiză a ecosistemului submarin. Accidentele majore legate de operaţiunile petroliere şi gaziere offshore pot avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, dar şi efecte negative semnificative asupra activităţilor economice de coastă, precum turismul de pe litoralul românesc”, se arată în scrisoarea deschisă adresată de cele cinci ONG oficialilor români.
ONG-urile semnatare pledează pentru creșterea energiei regenerabile pe termen lung care ar ajuta la reducerea dependenței de gazele fosile. „Aceasta este prima și una dintre cele mai importante soluții. În orice caz, capacitățile de energie regenerabilă pot fi construite mai rapid și la un cost mult mai mic în comparație cu capacitățile noi de generare a energiei din gaze fosile. În Comunicarea Repower EU, factorii de decizie europeni și-au luat angajamentul deja că vor permite procese mai rapide de autorizare pentru noile proiecte de energie regenerabilă. România are un potențial uriaș de energie eoliană offshore, dar legislația aferentă nu există și nici nu se fac eforturi pentru deblocarea situației. Eolienele din Marea Neagră ar putea genera atât de multă energie cât producem acum în toate centralele electrice din țară.”
