ONU face apel la liderii mondiali să răspundă la criza climatică cu mai multă precauție, fiind atenți la daunele potențiale pentru natură și societate care ar putea rezulta dintr-o dependență excesivă de noile tehnologii.
Avertismentul ONU a fost lansat într-un nou raport, citat de publicația edie, care a fost prezentat pe 15 iulie factorilor de decizie politică și liderilor de afaceri în cadrul Forumului politic la nivel înalt al ONU privind dezvoltarea durabilă.
Acest raport descrie o lume în continuă schimbare, cu noi riscuri care apar, se accelerează și se combină rapid. Multe dintre aceste riscuri au legături puternice cu impactul negativ al oamenilor asupra mediului și climei.
Conform raportului, una din 69 de persoane din întreaga lume a fost deja strămutată din cauza unui conflict, a schimbărilor climatice sau a daunelor aduse mediului în zonele lor locale. Această cifră este echivalentă cu 1,5% din populație, în creștere de la 0,75% în urmă cu un deceniu.
Strămutările pot contribui la probleme precum creșterea inegalității, divizarea socială și planificarea deficitară pe termen lung pentru economii în creștere. Din păcate, aceasta alimentează și alte conflicte.
Raportul avertizează că, în viitor, tot mai mulți oameni vor fi strămutați din cauza unor „policrize” globale.
ONU avertizează că utilizarea noilor tehnologii ca un glonț de argint, fără abordarea cauzelor profunde ale problemelor de dezvoltare durabilă, poate aduce noi prejudicii.
De exemplu, tranziția digitală a îmbunătățit conectivitatea, mijloacele de trai și accesul la educație. Cu toate acestea, combinată cu creșterea cererii de tehnologii pentru baterii electrice și generarea de energie regenerabilă, aceasta duce la creșterea cererii de materii prime esențiale.
ONU se așteaptă ca cererea de materii prime esențiale să se cvadrupleze în următorii patru ani. Acest lucru amenință biodiversitatea pe Pământ și chiar din spațiu, pe măsură ce se dezvoltă noi forme de extracție. Iar fără această biodiversitate, comunitățile vor avea de suferit.
Această tendință vine, de asemenea, cu o multitudine de efecte potențiale asupra sănătății umane pentru cei care lucrează la extragerea și rafinarea materialelor. Acest sector are probleme persistente legate de drepturile omului.
Un alt exemplu dat în raport este cel al inteligenței artificiale (AI). Inteligența artificială poate permite luarea unor decizii bazate pe date care fac tot felul de procese mai ușoare și mai eficiente, de la optimizarea unui parc eolian sau decizia de a construi unul, până la emiterea de alerte de avertizare timpurie pentru salvarea de vieți în caz de vreme extremă.
De asemenea, inteligența artificială poate fi utilizată în operațiuni militare și pentru a extrage mai mulți combustibili fosili, dar și întrebuințări mai frivole, cum ar fi crearea de videoclipuri deepfake. Acest lucru contribuie la creșterea neîncrederii și a polarizării.
Inteligența artificială are, de asemenea, o amprentă energetică ridicată. Acest lucru riscă să creeze o dependență de combustibilii fosili și ridică semne de întrebare cu privire la accesul echitabil la energie. Energia necesară pentru executarea sarcinilor AI va crește cu cel puțin 26% în fiecare an până în 2030, în mare parte datorită AI generativă.
Raportul îndeamnă factorii de decizie politică să înceapă să se gândească la măsurarea progresului în alte moduri decât prin PIB. PIB-ul poate crește în timp ce emisiile unei națiuni cresc, biodiversitatea scade, iar sănătatea publică și inegalitățile sociale se agravează. Toate aceste tendințe generează riscuri economice suplimentare pentru viitor.
Conform raportului ONU, națiunile pot încheia, de asemenea, un contract social cu cetățenii lor, implicând o gamă variată de persoane în elaborarea politicilor, în special comunitățile indigene și tinerii.
Țara Galilor, de pildă, a adoptat această abordare, impunând ca toate deciziile politice să fie luate ținând seama de impactul preconizat asupra generațiilor viitoare.
Raportul clarifică faptul că problemele interconectate vor trebui rezolvate folosind o combinație de capital public, privat și filantropic. Factorii de decizie trebuie să „reconfigureze sistemele financiare și să redirecționeze fluxurile de capital” pentru a debloca finanțarea necesară, renunțând la subvențiile ineficiente și eliminând blocajele sistemice ale investițiilor.
Soluțiile „sunt la vedere”, concluzionează raportul. Omenirea nu trebuie să aștepte tehnologii noi, revoluționare, pentru a dezvolta soluții semnificative la cele mai mari riscuri viitoare și provocări în materie de dezvoltare durabilă.
