Parlamentul European și statele membre ale UE au ajuns joi la un acord cu privire la un proiect de lege cheie care vizează refacerea habitatelor terestre și acvatice din UE, transmite France 24, citând AFP.
Legea, parte din abordarea Green Deal a blocului comunitar, care vizează atenuarea schimbărilor climatice și consolidarea protecției mediului, va obliga țările UE să pună în aplicare măsuri de refacere a cel puțin 20% din zonele terestre și 20% din cele maritime ale UE, se arată într-o declarație a Consiliului UE, care reprezintă cele 27 de state membre.
La începutul acestui an, cel mai mare grup parlamentar, Partidul Popular European (PPE), de orientare conservatoare, a încercat să respingă textul.
În timp ce legiuitorii UE au salutat acordul la care s-a ajuns înainte de miezul nopții, după ore de discuții care au început joi după-amiază, unii critici au subliniat elementele diluate.
„Putem fi mândri de acest rezultat istoric care stabilește reguli ambițioase și viabile pentru toți”, a declarat pe rețelele de socializare Pascal Canfin, șeful Comisiei pentru mediu din Parlament.
Ministrul spaniol al tranziției ecologice, Teresa Ribera Rodriguez, s-a declarat „mândră” de această lege, „prima de acest fel”. „Ne va ajuta să reconstruim niveluri sănătoase de biodiversitate în statele membre și să conservăm natura pentru generațiile viitoare, luptând în același timp împotriva schimbărilor climatice”, a spus ea.
Comisia Europeană, brațul executiv al UE, a propus anul trecut legea care are ca scop resuscitarea ecosistemelor degradate prin stimularea și creșterea zonelor împădurite, a habitatelor marine și prin creșterea conectivității între râuri.
Datele UE arată că peste 80% din habitatele Europei se află într-o stare precară.
Legea, aliniată la acordul istoric privind biodiversitatea semnat anul trecut la COP15, prevede că statele UE ar trebui să ia măsuri pentru a reface 30% din habitatele din ecosistemele care se află într-o stare degradată, până în 2030, 60% până în 2040 și 90% până în 2050.
Tatiana Nuño, ofițer principal pentru politici marine în cadrul organizației Seas At Risk, a declarat că acordul „este departe de ceea ce ar fi necesar pentru a face față crizei biodiversității, dar, în ceea ce privește mediul acvatic, acesta reprezintă un pas crucial pentru refacerea vieții marine prețioase pe care o adăpostește”.
„Deși slăbite substanțial de către Consiliu, dispozițiile din lege privind pescuitul reprezintă o încercare mult așteptată de coerență între politica de mediu și cea privind pescuitul”, a declarat Vera Coelho, vicepreședinte adjunct la Oceana în Europa.
Grupul PPE a subliniat cu mândrie „îmbunătățirile notabile” aduse textului „puternic revizuit”, printre care „nu mai este necesară renaturarea a 10% din terenurile agricole”. „PPE se opune propunerii ca 10% din terenurile agricole să nu fie lucrate. O astfel de măsură ar fi iresponsabilă în actualul context. Din contră, considerăm că derogările din cadrul Politicii Agricole Comune trebuie extinse pentru a permite ca mai multe terenuri să fie folosite pentru agricultură”, declara în primăvară eurodeputatul român Dan Motreanu.
Grupul PPE a susținut, înainte de începerea negocierilor dintre statele membre și Parlament, că textul ar reduce securitatea alimentară a UE și ar limita posibilitățile de a construi instalații de energie eoliană și hidroelectrică.
La momentul respectiv, legislatorii de stânga și de centru au acuzat PPE, care îi curtează pe fermierii europeni ca electorat cheie, că folosește proiectul de lege ca pe un instrument electoral înainte de scrutinul de anul viitor din Europa.
Foto: wirestock – freepik
