Vara anului 2023, când căldura extremă a provocat incendii de vegetație în regiunea mediteraneană, a afectat infrastructura transporturilor din Texas și a pus la grea încercare rețelele electrice din China, a fost nu doar cea mai călduroasă înregistrată vreodată, ci și cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani, sugerează un nou studiu, citat de Reuters și Agerpres.
În vara anului trecut, temperaturile terestre din zone situate între 30 şi 90 de grade latitudine nordică au fost cu 2,07 grade Celsius mai ridicate comparativ cu mediile din perioada preindustrială, potrivit studiului.
„N-ar trebui să fim surprinşi”, a declarat pentru Jan Esper, climatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania și unul dintre autorii studiului. „Pentru mine, este doar continuarea a ceea ce am început prin eliberarea de gaze cu efect de seră”, odată cu utilizarea masivă a combustibililor fosili încă din epoca industrială, a subliniat el.
Oamenii de ştiinţă s-au bazat pe date înregistrate la staţiile meteo începând de la jumătatea anilor 1800, combinate cu informaţiile înmagazinate în inelele arboricole de la mii de copaci din nouă situri din emisfera nordică, pentru a afla temperaturile anuale din trecutul îndepărtat.
Vara trecută, au constatat ei, a fost cu 2,2 grade Celsius mai caldă comparativ cu temperaturile medii estimate între anii 1 – 1890, pe baza acestor inele arboricole.
Oamenii de ştiinţă din cadrul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene au declarat în luna ianuarie că este „foarte probabil” ca anul 2023 să fi fost cel mai călduros din ultimii 100.000 de ani.
Însă, Jan Esper şi o echipă de cercetători europeni au respins aceste afirmaţii. Ei susţin că metodele ştiinţifice folosite pentru culegerea informaţiilor climatice din trecut, din surse precum sedimentele lacustre şi marine şi din turbării, nu permit realizarea de comparaţii anuale pentru aflarea temperaturilor extreme pe o perioadă de timp atât de vastă. „Nu avem astfel de date”, a declarat Esper. „A fost o afirmaţie exagerată”, a adăugat specialistul.
Încălzirea asociată creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră în urma arderii combustibililor fosili a fost amplificată vara trecută de un model climatic El Nino care, în general, conduce la temperaturi globale mai ridicate, a spus Esper. „Ajungem să ne confruntăm cu valuri de căldură mai lungi şi mai severe şi cu perioade prelungite de secetă”, a mai spus climatologul.
Verile mai călduroase au, de asemenea, consecinţe asupra sănătăţii. Într-un alt studiu, publicat marţi în revista Nature Communications, cercetătorii au stabilit că zeci de milioane de persoane cu vârsta peste 69 de ani vor fi expuse la zile caracterizate de o căldură extremă, periculoasă pentru sănătatea lor, până în 2050.
În prezent, 14% dintre vârstnici sunt expuşi la zile în care termometrele depăşesc 37,5 grade Celsius, ceea ce poate agrava o serie de probleme medicale şi poate duce chiar la deces. Se preconizează că această cifră va creşte la 23% în 2050, potrivit acestui studiu.
Valurile de căldură își pun deja amprenta asupra sănătății oamenilor, cu peste 150.000 de decese în 43 de țări legate de valurile de căldură pentru fiecare an între 1990 și 2019, potrivit concluziilor unui al doilea studiu în revista PLOS Medicine.
Sursa foto: Unsplash
