Potrivit unui studiu amplu, inițiat de Kaufland România și desfășurat în parteneriat cu experți din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, facilitat de UniBuc Consult – Serviciul de Training și Consultanță și compania de cercetare iSense Solutions, doar 5% din români participă activ și constant la acțiuni de voluntariat. Cu toate acestea, 92% dintre ei consideră apelul la voluntariat o practică pozitivă, indiferent dacă s-au implicat sau nu ca voluntari.
Conform rezultatelor cercetării, una dintre cele mai ample din ultimii ani inițiată de mediul privat pe această temă, motivele principale pentru care românii fac voluntariat sunt emoționale, într-un cadru neorganizat. Mai mult de jumătate dintre respondeți nu fac voluntariat din lipsă de timp sau alte obligații (55%), pentru că nu vor (52%) sau cred că statul și alte instituții ar trebui să rezolve problemele societății (51%). Totodată, două treimi (64%) din respondenți nu știu că există o lege a voluntariatului, iar 74% și-au exprimat dorința de a avea un cadru legislativ bine definit pentru desfășurarea acestor activități.
În baza acestor date, Kaufland România, recunoscută pentru modelul de business responsabil și implicarea în comunitate, observă că este nevoie de acțiuni de comunicare și conștientizare pentru a ajunge la o cultură a voluntariatului în România, dincolo de percepția emoțională. În consecință, compania rămâne dedicată implicării civice inclusiv prin programul de voluntariat „Timp pentru Bine”, lansat în 2022 de Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova, cu misiunea de a transforma voluntariatul într-un obicei cotidian și a arăta că schimbarea începe cu fiecare dintre noi.
„La Kaufland, voluntariatul face parte din stilul nostru de viață – fiecare coleg beneficiază de două zile libere pe an pentru a se implica în activități de voluntariat alese de ei. Totuși, suntem conștienți că pentru mulți români, acesta rămâne un privilegiu. Studiul nostru arată că voluntariatul e mai frecvent în mediul urban, în rândul persoanelor cu vârste, venituri și niveluri de educație mai ridicate. Astfel, deși voluntariatul este considerat un ideal de mulți, nu toți și-l pot ’permite’, ceea ce perpetuează un cerc vicios. Din experiență, știm că voluntariatul aduce beneficii nu doar celor care primesc ajutor, ci și celor care îl oferă, contribuind la creșterea calității vieții. De aceea, ne dorim să facem voluntariatul accesibil pentru toți românii care își doresc să se implice – pentru că avem încredere în puterea voluntariartului de a transforma societatea,” a declarat Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova.
„Timp pentru Bine” – o platformă pentru schimbare
De la lansarea sa, Timp pentru Bine a generat peste 22 de acțiuni dedicate comunității, mediului, educației, sănătății și sportului. În primii trei ani, acesta a fost motorul de implicare civică al angajaților Kaufland România, iar CEO-ul, Marco Hößl, și-a dedicat an de an unor cauze sociale echivalentul vârstei împlinite în ore de voluntariat – însumând, până în decembrie 2024, peste 140 de ore de voluntariat.
În 2024, platforma a extins o invitație de implicare civică și către publicul larg, un nou pas către promovarea unei culturi a implicării active și a responsabilității sociale în întreaga țară. Ediția din acest an a debutat în luna martie cu un eveniment inedit, Licitația de bine, care a reunit peste 100 de lideri de opinie, jurnaliști și lideri de business. Participanții au licitat cu ore de voluntariat pentru cinci obiecte simbolice, reprezentative pentru acțiunile anterioare ale proiectului. Evenimentul s-a încheiat cu un rezultat remarcabil: peste 3.000 de ore de voluntariat angajate pentru susținerea cauzelor sociale.
Kindness Score: o măsură a binelui
Un element inovator al programului este platforma Kindness Score, accesibilă pe site-ul timppentrubine.ro, care oferă utilizatorilor posibilitatea de a evalua și urmări impactul acțiunilor de voluntariat asupra comunității. Acest instrument facilitează implicarea mai activă și susține crearea unui cadru organizat pentru dezvoltarea sustenabilă a voluntariatului.
Aproape jumătate (43%) dintre români nu au participat încă la activități de voluntariat într-un cadru oficial și organizat, iar emoția rămâne principalul factor care îi motivează pe adepții voluntariatului. Rezultatele relevă, totodată, că majoritatea respondenților atribuie voluntariatului asocieri pozitive precum bunătate (90%), responsabilitate (86%) sau implicare civică (82%) și menționează o varietate extinsă de motive pentru care aleg să își petreacă timpul astfel. În ceea ce privește sursele de informare privind oportunitățile de voluntariat și mobilizarea pentru astfel de cauze, rețelele de socializare (32%) și prietenii/cunoștințele (24%) sunt principale. De altfel, cele mai credibile surse de organizare a voluntariatului sunt pentru români grupurile de cetățeni (29%), bisericile (27%), ONG-uri (25%).
Datele sondajului de opinie au fost culese în perioada 29 aprilie-14 mai 2024, pe un eșantion de 1005 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta peste 18 ani.
