Reclamele personalizate și enervante din mediul online au devenit parte din viața de zi cu zi, dar, relatează euronews.green, v-ați gândit vreodată la energia care se consumă în aceste campanii de captare a atenției?
Publicitatea online obișnuia să fie relativ simplă. De exemplu, o companie de corturi cumpăra un spațiu pe un website despre camping, iar toți cei care navigau pe acel site vedeau aceeași reclamă.
Cu toate acestea, în ultimul deceniu, un nou tip de „publicitate de supraveghere” a preluat controlul. Companiile adună date despre noi din mai multe surse diferite pentru a face o ofertă mult mai bine direcționată.
În timp ce majoritatea dintre noi sunt conștienți de publicitatea personalizată, puțini sunt cei care înțeleg mecanismele exacte din spatele ei și cât de însetate de putere sunt acestea.
Pentru prima dată, cercetătorii au analizat amprenta de carbon a acestui sistem, ca parte a unui studiu mai amplu privind impactul Big Tech asupra climei.
Raportul organizației de mediu Global Action Plan, „Big Tech’s dirty secret”, estimează că 1% din consumul total de energie de pe Pământ este folosit doar pentru a difuza reclame online și că cea mai mare parte a acestui 1% este efectiv irosită din cauza sistemului complex de licitații care se desfășoară în spatele scenei.
De fiecare dată când dăm clic pe o pagină web, declanșăm un lanț de licitații în timp real (real-time bidding – RTB), în timp ce industria de advertising concurează pentru a ne arăta reclame. În fiecare an, în Europa și SUA au loc 178 de trilioane de tranzacții RTB, procesate prin intermediul unor centre de date care utilizează aproximativ 200 de terawați-oră de energie. Aceasta este mai mult decât consumul național de energie al unei țări de dimensiuni medii.
Potrivit raportului, reclamele care ne sar literalmente în ochi conduc totodată la un consumism inutil, promovând produse de care nu avem nevoie.
Purpose Disruptors, o organizație fondată de foști lideri din industrie, a calculat recent că publicitatea britanică online și offline a adăugat 32% în plus la amprenta anuală de carbon a fiecărei persoane din Marea Britanie în 2022. Acest lucru se datorează emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din creșterea vânzărilor generate de publicitate.
„Modul de a face afaceri al Big Tech este în mod fundamental în contradicție cu eforturile de a evita amplificarea crizei climatice”, spune Oliver Hayes, responsabil cu politicile și campaniile la Global Action Plan. „Aceste platforme și profiturile lor amețitoare se bazează pe procesarea unor cantități masive de date cu un cost direct uriaș al carbonului.”
Găzduirea și obținerea de profituri din reclame online este departe de a arăta dimensiunea influenței Big Tech asupra schimbărilor climatice.
Raportul analizează modul în care aceiași algoritmi care stabilesc profilul utilizatorilor și îi direcționează pe aceștia către reclame determină divizarea și distragerea atenției, ceea ce îngreunează în cele din urmă luarea unor măsuri cruciale în domeniul climei.
La fel cum persoanele care consumă teorii ale conspirației pe Facebook sunt alimentate cu postări care le influențează sau le confirmă opiniile, știrile false și dezinformarea provocatoare privind schimbările climatice sunt prioritizate de algoritmi, deoarece acestea conduc la o mai mare interacțiune și implicare.
Organizația globală InfluenceMap, care analizează impactul sectorului de business asupra schimbărilor climatice, a dezvăluit că, din 51 de anunțuri de dezinformare climatică difuzate în SUA pe platformele Facebook în primele șase luni ale anului 2020, doar unul singur a fost retras de către rețeaua de socializare. Restul și-au urmat cursul adunând 8 milioane de impresii (numărul de afișări ale unui anunț sau ale unei pagini către utilizatori prin intermediul unor canale terțe) pe o perioadă de șase luni – impresii de pe urma cărora Meta profită direct.
O altă analiză, a organizației Corporate Europe Observatory, care urmărește influența grupurilor de lobby ale corporațiilor în elaborarea politicilor UE, a constatat că sectorul tehnologic a cheltuit anual peste 97 de milioane de euro pentru a face lobby pe lângă instituțiile Uniunii Europene. Acest lucru îl face să fie cel mai mare sector de lobby din UE în funcție de cheltuieli, înaintea industriei farmaceutice, a combustibililor fosili, a finanțelor sau a produselor chimice.
„Miliardarii Big Tech sunt baronii petrolului din secolul XXI, iar impactul lor asupra schimbărilor climatice nu este mai puțin distructiv. Acest document ar trebui să servească drept semnal de alarmă pentru mișcarea pentru climă”, a comentat Susie Alegre, avocat, expert în drepturile omului în domeniul digital și autoare a raportului.
Sursa foto: Unsplash
