Lungimea autostrăzilor din Europa a crescut cu 60% între 1995 și 2020, sau 30.000 km, potrivit cercetărilor efectuate de grupurile german de analiză Wuppertal Institute și T3 Transportation, comandate de Greenpeace și citate de Euronews.
Între timp, infrastructura feroviară s-a redus cu 6,5%, sau 15.650 km, iar peste 2.500 de gări au fost închise.
Cifrele dezvăluie modul în care guvernele acordă prioritate autovehiculelor în detrimentul transportului pe calea ferată, a avertizat Lorelei Limousin, expertă în schimbări climatice și transporturi, Greenpeace.
„Milioane de oameni din afara orașelor nu au altă opțiune decât să dețină o mașină pentru a ajunge la serviciu, pentru a duce copiii la școală sau pentru a avea acces la servicii de bază, [iar acești oameni] locuiesc în zone cu transport public redus sau deloc”, a spus ea.
Există totuși o firavă luminiță la capătul tunelului: între 1995 și 2018, țările europene au cheltuit cu 66% mai mult pe drumuri decât pe căile ferate, iar în perioada 2018-2021, țările europene au cheltuit cu 34% mai mult pentru extinderea drumurilor decât pe extinderea căilor ferate.
Cu toate acestea, diferența este încă șocantă, a comentat Limousin.
„Guvernele și UE trebuie să pună capăt acestei dezmembrări a liniilor noastre de tren, să repună în funcțiune șinele dezafectate și să investească în calea ferată – să oprească subvențiile masive pentru drumuri care distrug clima, poluează aerul și îngreunează viața oamenilor”, a spus Limousin.
Ce țări europene au investit în transportul public
Trenurile sunt una dintre cele mai ecologice modalități de deplasare. Automobilele, furgonetele și camioanele sunt responsabile pentru 72% din emisiile din transportul Europei, în timp ce transportul feroviar doar pentru 0,4%.
Dar guvernele continuă să investească bani în infrastructura auto poluantă.
Țările UE-27, Norvegia, Elveția și Regatul Unit au cheltuit aproximativ 1,5 trilioane de euro pentru infrastructura rutieră și doar 930 de miliarde de euro pe calea ferată în 1995-2020.
Zece țări totuși raportează o creștere netă a lungimii rețelelor feroviare din 1995. Acestea sunt Belgia, Croația, Estonia, Finlanda, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Elveția.
Cea mai mare pondere a închiderilor de cale ferată a avut loc în Germania (redusă cu 6.706 km), Polonia (cu 4.660 km) și Franța (cu 4.125 km). În ciuda acestui fapt, aceste trei țări au cele mai lungi rețele feroviare, urmate de Regatul Unit și Spania.
Între 2018 și 2021, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg și Regatul Unit au investit mai mult în căi ferate decât în drumuri. Celelalte țări au investit mai mult în infrastructura rutieră.
În România, decalajul de finanțare a fost deosebit de mare, guvernul cheltuind de 12 ori mai mult pentru infrastructura rutieră decât pentru cea feroviară.
Numărul de kilometri de autostradă a crescut cel mai mult în Irlanda, România și Polonia și cel mai puțin în Lituania, Letonia și Belgia. În 15 din cele 30 de țări analizate, numărul de kilometri de autostradă s-a dublat, inclusiv în Spania, Norvegia și Grecia.
Ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăți rețeaua feroviară europeană
Mai multe țări europene au lansat politici tarifare menite să încurajeze transportul public în încercarea de a reduce emisiile. Peste trei milioane de oameni au achiziționat Deutschlandticket-ul Germaniei, la un preț de 49 de euro pe lună.
Dar prețurile mici nu sunt suficiente. Analiștii cred că peste 13.500 km de linii de cale ferată închise ar putea fi redeschise „relativ ușor”.
Sursa foto: Pixabay
