Captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS) este puțin probabil să joace un rol major în decarbonizarea industriei siderurgice mondiale, din cauza ratelor scăzute de captare, a costurilor ridicate și a performanțelor insuficiente, potrivit unui raport publicat de Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), citat de Reuters.
Sectorul siderurgic este responsabil pentru aproximativ 8% din emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial.
În timp ce mulți dintre marii producători de oțel și minereuri de fier din întreaga lume includ CCUS ca parte a tranziției lor ecologice pe termen lung, nu s-a înregistrat practic niciun progres în ceea ce privește CCUS la scară comercială pentru decarbonizarea furnalelor înalte, spun analiștii IEEFA.
De asemenea, tehnologia CCUS este deja lăsată în urmă de adoptarea rapidă de tehnologii alternative, cum ar fi fabricarea oțelului pe bază de fier redus direct (DRI).
Procesul de reducere directă a fierului (DRI), în special atunci când se utilizează hidrogen verde, este cea mai eficientă tehnologie pe care producătorii de oțel o pot utiliza pentru a-și reduce emisiile de carbon și pentru a trece rapid la oțelul verde decarbonizat.
Andrew Forrest, președintele executiv al Fortescue Metals, furnizorul numărul 4 mondial de minereu de fier, a declarat la începutul lunii februarie că CCUS nu este o soluție pentru tranziția energetică.
Grupul de analiză Agora, cu sediul în Germania, a declarat, de asemenea, într-un raport de săptămâna trecută, că modernizarea furnalelor înalte cu instalații de captare a carbonului „implică cel mai mare risc economic și de mediu”.
Cu toate acestea, având în vedere că cererea de oțel va rămâne ridicată în următoarele decenii, este puțin probabil ca furnalele înalte pe bază de cărbune să fie înlocuite în totalitate de noile tehnologii, în special în Asia, crede Prabodha Acharya, director de sustenabilitate la JSW Group din India. Astfel că CSC (captarea și stocarea de carbon) va avea un rol de jucat în continuare.
„Nu sunt de acord cu teoria conform căreia captarea carbonului nu va fi eficientă pentru industria siderurgică… soluția pentru a ajunge la zero net trebuie să vină de la captarea și stocarea carbonului”, a spus el. „Întrebarea este care este momentul în care costul carbonului va acoperi costul captării și utilizării.”
Sursa foto: Liberty Galați
