UE pedalează spre o mobilitate mai verde: primul raport de progres pe ciclism confirmă investiții record, măsuri concrete și o industrie în plină transformare

De la infrastructură și siguranță, la locuri de muncă, multimodalitate și date – „Declarația europeană privind deplasarea cu bicicleta” accelerează schimbarea în toate statele membre, dar provocările rămân: siguranța bicicliștilor, parcările, furturile și colectarea de date

Comisia Europeană a publicat primul raport de progres privind punerea în aplicare a Declarației europene privind deplasarea cu bicicleta, semnată în 2024. Concluzia-cheie: ciclismul este recunoscut ca mod deplin de transport, iar politicile, investițiile și proiectele locale se accelerează la scară europeană.

Deși progresele sunt vizibile – inclusiv 4,5 miliarde euro alocate pentru 2021–2027 și peste 900.000 km de infrastructură cartografiată – rămân lacune în siguranță, parcări, transportul bicicletelor în trenuri și armonizarea datelor. „Trebuie să mergem mai departe pentru ca toți europenii să aibă acces la o mobilitate sigură, accesibilă și convenabilă”, subliniază Comisia.

Context: o declarație politică cu miză practică

• Declarația europeană privind deplasarea cu bicicleta, adoptată în aprilie 2024 de Parlament, Consiliu și Comisie, este primul document la nivelul UE care recunoaște ciclismul ca mod de transport și recreere durabil, accesibil și favorabil incluziunii.
• Documentul stabilește 8 principii și 36 de angajamente adresate nivelurilor european, național, regional și local. Deși nu este juridic obligatorie, are o greutate politică majoră și un efect catalizator vizibil în politicile publice.
• Raportul de progres oferă o imagine de ansamblu asupra măsurilor adoptate și a tendințelor, precum și recomandări pentru accelerarea implementării.

„Ciclismul este mai mult decât un mijloc de transport. Contribuie la aer mai curat, comunități mai sănătoase și orașe mai prietenoase cu oamenii. Europa extinde constant oportunitățile pentru mersul cu bicicleta, dar trebuie să mergem mai departe pentru a asigura accesul tuturor la mobilitate sigură, accesibilă și convenabilă.” – Comisia Europeană

Stadiul implementării: rețele, planuri și orașe-lider

• Rețeaua punctelor naționale de contact pentru deplasarea cu bicicleta acoperă 26 de state membre și funcționează în cadrul Grupului de Experți privind Mobilitatea Urbană (EGUM). Aceasta schimbă bune practici, monitorizează progresul și implică industria și autoritățile locale.
• La nivel european, noua rețea și grupul de experți au inventariat peste 270 de măsuri dedicate ciclismului, în timp ce EGUM urmărește peste 20 de măsuri la nivel național (strategii, planuri, declarații actualizate).
• 14 state membre au o strategie națională pentru ciclism; Lituania a adoptat-o pe prima în 2024, însoțită de standarde naționale de proiectare a infrastructurii pentru biciclete.
• Orașele se aliniază la țintele de neutralitate climatică: Parma își asumă implementarea Declarației, Barcelona a aprobat-o formal și investește în infrastructură, parcări securizate, bikesharing și educație; Dresda vizează 75% cotă de mobilitate cu bicicleta până în 2035, Aarhus 50% până în 2030; Gävle își propune să dubleze numărul deplasărilor cu bicicleta față de 2018 până în 2025.

SUMP devine obligatoriu în marile zone urbane

• Regulamentul (UE) 2024/1679 impune 431 de zone urbane să adopte Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD/SUMP) până în 2025 și să dezvolte până în 2030 noduri multimodale care facilitează „primul și ultimul kilometru”, inclusiv pentru mobilitatea activă.
• Cerințe-cheie: continuitatea pistelor pentru biciclete la proiecte feroviare, locuri de parcare pentru biciclete lângă gări, integrarea mersului cu bicicleta în planificarea urbană.
• Exemple: Münster prioritizează „străzi pentru biciclete”, Barcelona îmbunătățește rețeaua și siguranța, Bologna integrează mobilitatea în planificarea teritorială pentru 55 de municipalități, iar Vilnius, Capitală Europeană Verde 2025, extinde accelerat infrastructura pentru biciclete.

Mobilitate incluzivă, sănătoasă și accesibilă

• Promovarea mersului cu bicicleta reduce riscul total de mortalitate cu 10% și contribuie la prevenirea bolilor netransmisibile. UE sprijină acțiuni comune prin „UE pentru sănătate” și inițiative precum PreventNCD (76 mil. euro), care vizează medii fără mașini și activitate fizică.
• O linie de finanțare Orizont Europa (12 mil. euro) susține creșterea ciclismului pentru beneficii de sănătate în orașe.
• Combaterea sărăciei în transport: Fondul Social pentru Climă va mobiliza cel puțin 86,7 mld. euro de la începutul lui 2026, prin planuri sociale pentru climă. Recomandările Comisiei includ subvenții pentru biciclete, e-bike și cargo-bike pentru gospodării cu venituri mici, îmbunătățirea serviciilor în zone defavorizate și vouchere pentru transport.
• Măsuri concrete în statele membre: Slovenia subvenționează e-bike pentru navetă; Olanda plătește 0,23 euro/km neimpozabil pentru naveta pe bicicletă („Kies de Fiets!”); Portugalia aplică 6% TVA la vânzarea de biciclete; Leipzig subvenționează cargo-bike pentru companii; proiectul „Bike2Green” (Stockholm) folosește gamificarea pentru schimbarea comportamentelor.
• Campanii și formare: Săptămâna Europeană a Mobilității 2024 a avut ca temă „Spațiul public comun”, iar ediția 2025 – „Mobilitate pentru toți” (sărăcia în transport). Platforme ca CEREMA (Franța) sau cursuri în Baden-Württemberg accelerează schimbul de bune practici. Budapesta implică angajatorii prin „Bikebus” și „Bike to Work”.

Infrastructură: calitate, continuitate, conectivitate

• Priorități semnalate de părțile interesate: logistică pentru biciclete (micronoduri), parcări sigure (inclusiv în gări), puncte de încărcare în clădiri și spații publice, transportul bicicletelor în trenuri, precum și siguranța generală a infrastructurii.
• Comisia pregătește ghiduri pentru proiectarea infrastructurii sigure pentru utilizatorii vulnerabili (inclusiv micromobilitate), cu publicare a unui studiu relevant în 2026. Elemente precum separarea fluxurilor și calmarea traficului sunt centrale.
• Directiva privind performanța energetică a clădirilor introduce cerințe minime de locuri de parcare pentru biciclete și infrastructură de încărcare – state precum Portugalia, Franța și Belgia oferă deja exemple solide de transpunere.
• Conectivitate metropolitană și periurbană: Lund construiește 81 km de „piste suplimentare” spre zonele rurale; Taurage (LT) extinde spre comunități periurbane (≈86 km noi piste); Ljubljana conectează rețelele urbane la cele naționale, îmbunătățind parcarea și depozitarea.

Investiții și finanțări: angrenajul schimbării

• Politica de coeziune finanțează masiv infrastructura pentru mobilitate activă. În 2014–2020 s-au investit 2,1 mld. euro în piste de biciclete și căi pietonale (față de 700 mil. în 2007–2013).
• În 2021–2027, 4,5 mld. euro sunt rezervate pentru ciclism (3,2 mld. din fonduri UE și 1,3 mld. naționale), cu obiectivul de peste 12.000 km de noi sau îmbunătățite trasee pentru biciclete. Interreg a alocat circa 163 mil. euro pentru proiecte transfrontaliere din 2021.
• Mecanismul de Redresare și Reziliență (NextGenerationEU, total 650 mld. euro în granturi și împrumuturi) include circa 1,3 mld. euro pentru proiecte legate de ciclism.
• Fondul Social pentru Climă poate finanța infrastructură, bikesharing, achiziția de biciclete, vouchere pentru mobilitate, sau parcări la gări. Exemple: 4,7 mil. euro în Spania pentru 10 municipalități mici; până la 4.000 euro granturi pentru cargo-bike și 2.000 euro pentru remorci în Regiunea Bruxelles-Capitală.
• La nivel local, 39 de planuri analizate în ”Capital Hub” estimează peste 4 mld. euro pentru investiții în infrastructura pentru biciclete și pietoni.

Siguranță rutieră: punctul nevralgic

• Bicicliștii reprezintă circa 10% din decesele rutiere în UE, iar în orașe utilizatorii vulnerabili însumează aproape 70% din decese. Subraportarea incidentelor non-fatale rămâne majoră, complicând răspunsul de politică publică.
• Modernizarea normelor UE privind permisele de conducere (acord provizoriu martie 2025) întărește formarea și testarea cu accent pe protecția utilizatorilor vulnerabili.
• Directiva (UE) 2024/3237 armonizează sancționarea unor încălcări precum depășirea periculoasă, părăsirea locului accidentului și abuzul benzilor pentru biciclete.
• Siguranța micromobilității: un studiu al Comisiei (2024) explorează opțiuni de reglementare armonizată pentru dispozitivele de mobilitate personală și îmbunătățirea cadrului pentru e-bike.
• Exemple de campanii și programe: raport național în Franța privind violența în trafic și partajarea spațiului; campanie națională în Malta; „zilele siguranței rutiere” în Germania cu testări pentru copii și cursuri pentru seniori; Portugalia a dotat peste 1.000 de școli cu 20.000 de biciclete și 2.000 de truse de siguranță.
• Furtul de biciclete: Franța impune din 2021 identificarea obligatorie a bicicletelor noi (peste 7 milioane marcate până în 2025). Belgia a lansat platforma voluntară MyBike. O imagine completă la nivel UE lipsește încă – o zonă de acțiune prioritară.

Industria ciclismului: locuri de muncă, valoare, reziliență

• Lanțul valoric al ciclismului (producție, infrastructură, turism, închirieri, logistică, servicii) susține 1,3 milioane de locuri de muncă și contribuie cu 21 mld. euro la PIB-ul UE. Peste 1.000 de IMM-uri activează în sector.
• Dinamica pieței: 20 milioane de biciclete vândute în 2022 (5,5 milioane e-bike); 45–50% din componente sunt fabricate în Europa.
• În 2023, producția în UE a fost 9,7 milioane biciclete (−24% față de 2022). Top producători: Portugalia (1,8 mil.), România (1,5 mil.), Italia (1,2 mil.), Polonia (0,8 mil.). Exporturi de 1,03 mld. euro (−10%), importuri de 1,98 mld. euro (−21%).
• Presiune competitivă: bicicletele produse în afara UE pot fi cu 30–70% mai ieftine (inclusiv efectul subvențiilor), ceea ce menține relevanța instrumentelor UE de apărare comercială (antidumping, antisubvenții etc.).
• Inițiative naționale: „France 2030” sprijină producția locală de biciclete și echipamente; „Filière vélo” aliniază actorii economici și instituționali pentru dezvoltarea coerentă a întregii industrii.
• UE este lider global în servicii de bikesharing și ecosistemul de servicii conexe – un avantaj competitiv de consolidat prin politici și investiții.

Multimodalitate și cicloturism: tren + bicicletă, noul standard

• Regulamentul revizuit privind drepturile călătorilor feroviari impune ca licitațiile pentru material rulant nou sau modernizat semnificativ inițiate după iunie 2025 să includă minimum 4 spații pentru biciclete asamblate per tren. Statele pot ridica pragul minim pentru anumite servicii.
• Turism durabil: calea de tranziție pentru turism include măsuri pentru mobilitate activă și cicloturism; o strategie UE pentru turism durabil este în elaborare pentru 2026.
• Exemple naționale: în Cehia, proiectul Danube Active2&Public Transport conectează ciclismul de transportul public (logistică în autobuze/trenuri, parcări securizate, portal hărți cicliste). Spania a activat 10 mil. euro pentru extinderea sistemelor publice de bikesharing. Franța are o strategie națională de cicloturism. Germania finanțează parcări sigure pentru biciclete în gări și conexiuni sistematice între transportul public și ciclism.

Date și monitorizare: de la fragmente la standarde comune

• Studiul „Cycling Counts”, finanțat de UE, a identificat preliminar peste 900.000 km de piste și benzi pentru biciclete la nivel european. Constatările arată variații mari de calitate și acoperire geografică în seturile de date și un grad ridicat de fragmentare.
• Necesitatea: standardizare a metadatelor, armonizare a definițiilor și metodologii comune pentru rețele, utilizare, siguranță și servicii.
• Eurostat actualizează, alături de UNECE și ITF, chestionarul comun și Glosarul statistic al transporturilor; definițiile pentru tipurile de infrastructură pentru biciclete vor fi publicate până la sfârșitul lui 2025, iar colectarea de variabile noi începe în 2026.
• Implementarea MMTIS (Regulamentul delegat 2024/490) și viitorii indicatori UMI (TEN-T) vor crește disponibilitatea datelor prin Punctele Naționale de Acces; inițiativa NAPCORE abordează date despre parcări pentru biciclete, fluxuri în timp real și infrastructură.
• Inițiative și studii: Suedia (Trafikverket) a compilat date naționale pentru o imagine clară asupra tendințelor; proiectele MegaBITS și MERIDIAN oferă o foaie de parcurs pentru „smart cycling” la nivel european.

Cifre-cheie (pe scurt)

• 26 state membre: puncte naționale de contact pentru ciclism
• >270 măsuri identificate la nivelul UE; >20 măsuri urmărite la nivel național de EGUM
• 4,5 mld. euro (2021–2027) pentru proiecte de ciclism; >12.000 km noi/modernizați
• 2,1 mld. euro investiți în 2014–2020 în piste și căi pietonale
• 1,3 mld. euro aprox. pentru ciclism în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență
• 86,7 mld. euro: Fondul Social pentru Climă (din 2026)
• >900.000 km rețea ciclistă identificată preliminar (Cycling Counts)
• 1,3 mil. locuri de muncă și 21 mld. euro PIB – contribuția lanțului valoric al ciclismului

Provocări: unde trebuie apăsat mai tare pedala

• Siguranță rutieră: scăderi prea lente ale deceselor; subraportare a incidentelor non-fatale; necesită proiectare urbană sigură, aplicare fermă, educație și reglementări coerente (inclusiv pentru micromobilitate).
• Infrastructură critică: parcări sigure, noduri logistice, încărcare pentru e-bike în clădiri și spații publice, transportul bicicletelor în trenuri, „climate-proofing” al rețelelor.
• Furturi și securitate: lipsă de viziune unitară la nivel UE; necesar demers coordonat și standarde minime, pornind de la bunele practici (identificare/etichetare).
• Date și indicatori: fragmentare între niveluri și teritorii; nevoia de definiții comune, interoperabilitate și raportare periodică pentru politici bazate pe dovezi.
• Echitate și acces: transformarea recomandărilor privind sărăcia în transport în programe concrete (subvenții țintite, vouchere, bikesharing accesibil, infrastructură în zone periferice/rurale).

De ce contează pentru ESG și comunități

• Climat: ciclismul reduce emisiile, zgomotul și poluarea aerului, fiind un instrument-cheie pentru atingerea țintelor climatice locale și naționale.
• Sănătate: beneficii dovedite pentru reducerea mortalității și prevenția bolilor netransmisibile, cu impact direct asupra costurilor sistemelor de sănătate.
• Echitate: intervenții țintite (subvenții, vouchere, infrastructură în zone defavorizate) combat sărăcia în transport și deschid acces la oportunități economice.
• Economic: locuri de muncă pe lanțul valoric, turism durabil, servicii urbane și inovare în logistică urbană cu emisii scăzute.
• Reziliență urbană: orașe mai prietenoase cu oamenii, spații publice reconfigurate, conectivitate sporită între cartiere urbane și periurbane.

În concluzie

Dincolo de entuziasm, consecvență și standarde Primul raport de progres confirmă: Declarația europeană a declanșat o dinamică reală, cu investiții record, politici noi și sute de măsuri la toate nivelurile.

Ciclismul este tot mai integrat în planificarea urbană, în sănătate publică și în strategiile de dezvoltare economică. Totuși, maturizarea deplină a „continentului prietenos cu bicicleta” depinde de pași hotărâți în cinci zone-cheie: siguranță, infrastructură critică (parcări/încărcare/logistică), multimodalitate, combaterea furturilor și guvernanța datelor.

Cu instrumentele de finanțare deja disponibile și cu standarde în curs de armonizare, următoarea etapă ține de implementarea consecventă, monitorizarea riguroasă și colaborarea între autorități, industrie și societatea civilă. Pedala este apăsată – rămâne să menținem ritmul și direcția.