Recordurile de căldură continuă să fie doborâte pe tot globul, temperaturile extreme crescând vertiginos timp de câteva săptămâni, ucigând sute de oameni, declanșând incendii de vegetație în Spania, Portugalia, Franța, Italia și Grecia și strămutând mii de locuitori, relatează United Nations Environment Programme. După cum s-a văzut la începutul acestui an în India și Pakistan, valurile de căldură care afectează atât de multe țări devin mai fierbinți, mai lungi și mai frecvente, ca urmare a schimbărilor climatice.
În timp ce aproape 90 de orașe au emis alerte de căldură, incendiile de vegetație fac ravagii în California, ceea ce l-a determinat pe președintele Joe Biden să ia în considerare declararea unei urgențe climatice. Între timp, în capitala Greciei, Atena, grav afectată de multiple secete și de temperaturile tot mai ridicate, autoritățile municipale renovează un apeduct istoric care datează din epoca romană pentru a iriga coridoarele verzi din oraș.
Temperaturile ridicate au afectat în special zonele urbane. Orașele sunt cu 5°C până la 9°C mai calde decât zonele rurale, deoarece clădirile de beton și trotuarele absorb și radiază lumina soarelui. Concentrația de oameni, mașini și utilaje contribuie, de asemenea, la creșterea temperaturilor.
„Suntem îngrijorați de zonele urbane, pentru că acolo se află majoritatea populației”, a declarat Eleni Myrivili, recent numită în funcția de ofițer-șef global pentru combaterea căldurii. Aceasta consideră că provocările cu care se confruntă orașele reprezintă două priorități urgente care trebuie urmărite simultan. Obiectivul pe termen scurt, spune ea, este de a salva vieți prin sprijinirea comunităților vulnerabile în fața valurilor de căldură. Pe termen lung, obiectivul este de a construi rezistența la schimbările climatice prin răcirea durabilă a orașelor și readucerea naturii în zonele urbane.
„Crearea pădurilor urbane și a coridoarelor verzi reprezintă o modalitate eficientă de a răci zone mari dintr-un oraș.”, a spus Myrivili. La aceeași concluzie a ajuns și Jonathan Duwyn, șeful Unității pentru orașe din cadrul UNEP, care a declarat: „Reamenajarea peisajelor urbane cu mai multă vegetație și apă și punerea în aplicare a strategiilor de răcire pasivă pentru a îmbunătăți performanța termică și a reduce consumul de energie în clădiri sunt esențiale pentru a face orașele mai rezistente la valurile de căldură”.
Experții în domeniul climei au avertizat de mult timp cu privire la creșterea temperaturilor și la riscurile sporite pentru sănătatea umană și pentru infrastructură. Raportul din 2022 al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice a prezentat o imagine sumbră a ceea ce înseamnă încălzirea globală necontrolată: valuri de căldură mai mari, sezoane calde mai lungi și sezoane reci mai scurte. Potrivit Coaliției Cool, temperaturile extreme ucid 5 milioane de oameni pe an, iar numărul deceselor cauzate de căldură este în creștere.
„Dacă nu se iau măsuri, în 2030, aproximativ 80 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă ar putea fi pierdute la nivel mondial din cauza stresului termic, ceea ce ar duce la pierderi economice de 2,3 trilioane de dolari.”, a declarat Mark Radka, șeful Direcției pentru energie și climă din cadrul UNEP.
