Poate că europenii au tendința de a nu folosi sistemele de aer condiționat, dar vânzările de aparate de aer condiționat sunt în creștere constantă, relatează Euronews, nevoia de răcire a clădirilor crescând de patru ori între 1979 și 2022 în Uniunea Europeană.
Potrivit celui mai recent raport pe această temă al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), publicat în 2018 și bazat pe date din 2016, Uniunea Europeană are mult mai puține aparate de aer condiționat decât China sau Statele Unite.
Are mai puține unități de climatizare în general (96,5 milioane de unități) și mai puține unități la mia de locuitori (aproximativ 20 de unități la 1.000 de locuitori).
În 2022, rata de penetrare a aerului condiționat a fost de 90% în Statele Unite și de numai 19% în Europa, potrivit unor date mai recente, dar mai puțin precise, ale AIE.
Utilizarea sporită a aerului condiționat are trei efecte pe tot parcursul ciclului de viață al unui aparat de aer condiționat, de la producție la livrare, utilizare și reciclare:
- o creștere a consumului de energie;
- o creștere a gazelor cu efect de seră;
- un aer mai cald, în special în orașe, cu efectul de insulă de căldură.
Potrivit AIE, în prezent, aerul condiționat este responsabil de emiterea a aproximativ un miliard de tone de CO2 pe an, dintr-un total de 37 de miliarde de tone emise la nivel mondial.
Clara Camarasa, expertă în cadrul AIE, explică faptul că aerul condiționat „poate exercita o presiune imensă asupra rețelelor electrice și poate accelera emisiile de gaze cu efect de seră, agravând criza climatică”. „Creșterea rapidă a cerințelor [de climatizare] poate duce la utilizarea de echipamente ineficiente și energofage. De asemenea, aparatele de aer condiționat au adesea nevoie de volume mari de apă, iar unele dintre ele, cu anumiți agenți frigorifici, au un potențial deosebit de încălzire, care este, de asemenea, dăunător pentru stratul de ozon”, adaugă ea.
În orașe, utilizarea aerului condiționat accentuează efectul de insulă de căldură. Pe lângă contribuția la schimbările climatice la nivel global, sistemele de climatizare răcesc clădirile eliberând căldură în zonele urbane, care înmagazinează căldura și o eliberează din nou, în special noaptea.
În Franța, o echipă de la Cired (Centre international de recherche sur l’environnement et le développement), condusă de Vincent Viguié, cercetător în domeniul schimbărilor climatice, a simulat combinația dintre un val de căldură și nivelul de climatizare din Paris.
Aceștia au calculat că temperatura pe străzile Parisului ar crește cu 2,4°C pe timp de noapte dacă toate clădirile cu aer condiționat din oraș ar menține o temperatură interioară de 23°C în timpul unui val de căldură de 38°C timp de nouă zile.
Acest val de căldură ar determina, la rândul său, utilizarea aerului condiționat, într-un cerc vicios care ar putea sugera că ar trebui să renunțăm definitiv la răcirea clădirilor.
Cu toate acestea, în unele regiuni, aerul condiționat a devenit o necesitate de bază.
„Unii puriști cred că nu ar trebui să folosim deloc aerul condiționat, dar eu cred că acest lucru nu este fezabil”, spune Robert Dubrow, directorul Centrului pentru schimbări climatice și sănătate de la Universitatea Yale.
Accesul la aerul condiționat salvează deja zeci de mii de vieți pe an, o cifră care este în creștere, potrivit unui raport recent al AIE, al căreu co-autor este Dubrow.
Studiile arată că riscul de deces din cauza căldurii este redus cu aproximativ 75% în cazul gospodăriilor cu aer condiționat.
Toți experții sunt de acord cu faptul că o măsură rezonabilă nu este reducerea utilizării aerului condiționat ca atare, ci promovarea unor sisteme mai eficiente, pe de o parte, și, pe de altă parte, acordarea de prioritate izolării clădirilor și înființării de spații verzi.
Sursa foto: Pixabay
