Nici nu am intrat bine în vară, și iată că pe glob valurile de căldură își fac simțită prezența, iar oamenii se grăbesc să dea drumul aparatelor de aer condiționat pentru a se răcori. Dar utilizarea pe scară largă a aparatelor de aer condiționat contribuie la încălzirea planetei, alimentând criza climatică, notează Programul Națiunilor pentru Mediu (UNEP). O întrebare pe care ne-o punem în acest context este: se pot adapta orașele la creșterea temperaturilor fără a recurge la aer condiționat?
Redăm în continuare rezumatul unui interviu pe această temă cu Mark Radka, șeful secției de energie și climă din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, publicat pe site-ul UNEP.
Cât de mult s-ar putea încălzi orașele din cauza schimbărilor climatice
Până în 2050, dacă vom continua pe aceeași traiectorie, aproape 1.000 de orașe vor înregistra temperaturi medii de 35˚C în timpul verii – aproape triplu față de cele 350 de orașe aflate deja în această situație. Populația urbană expusă la aceste temperaturi ridicate va crește cu 800%, ajungând la 1,6 miliarde până la jumătatea secolului.
Căldura extremă poate fi, evident, mortală. Dar poate avea, de asemenea, un efect devastator și asupra economiilor
Un raport recent a constatat că, în capitala Bangladeshului, Dhaka, stresul provocat de căldură a fost responsabil pentru o pierdere estimată la 8% din PIB-ul orașului, o cifră care va crește odată cu încălzirea temperaturilor.
Cum contribuie sistemele de răcire la criza climatică
O mare parte din echipamentele de răcire existente utilizează agenți frigorifici cu hidrofluorocarburi, care sunt puternice gaze cu efect de seră și consumă multă energie, ceea ce le face să fie o povară dublă pentru mediu. Chiar și cu reducerea treptată a hidrofluorocarburilor, prevăzută de amendamentul de la Kigali la Protocolul de la Montreal, se preconizează că, dacă nu se schimbă nimic, emisiile provenite din refrigerare și aer condiționat se vor dubla până în 2030 și se vor tripla până în 2050, crescând de la 7% din emisiile globale de GES din prezent.
Cât de multă energie este folosită pentru răcirea clădirilor
În prezent, știm că climatizarea spațiilor reprezintă aproape 20% din energia electrică utilizată în clădiri și este cea mai rapidă creștere a consumului de energie în clădiri la nivel global, urmând să se tripleze până în 2050. Dar acest consum și această creștere variază foarte mult în funcție de țară, precum și în interiorul țărilor. Aceste diferențe între țări sunt adesea legate de locație, de condițiile climatice și de venituri.
Cum pot contribui soluțiile bazate pe natură la reducerea temperaturii în orașe și exemple de astfel de soluții
Soluțiile bazate pe natură aduc multiple beneficii orașelor și vor fi esențiale pentru ca orașele să se adapteze la schimbările climatice, să reducă efectul insulei de căldură urbană, cererea de răcire artificială și să îmbunătățească rezistența cetățenilor la căldurile extreme.
Plantarea și conservarea unor suprafețe mari de arbori și păduri în interiorul orașelor poate răci semnificativ mediul urban. Într-o zi însorită normală, un singur copac poate transpira, pulveriza câteva sute de litri de apă, ceea ce reprezintă un efect de răcire echivalent cu două aparate de aer condiționat casnice care funcționează timp de 24 de ore. Cercetările au arătat că, la nivel global, o investiție de 100 de milioane de dolari pe an în plantarea de arbori urbani ar permite reducerea cu 1°C a temperaturilor maxime în zilele călduroase pentru 77 de milioane de oameni.
Ce altceva mai pot face orașele
Înființarea de lacuri, canale, iazuri și zone umede în zonele urbane poate avea un efect semnificativ de răcire. UNEP și guvernul Republicii Democratice Populare Laos lucrează în prezent la un proiect major de refacere a zonelor umede în patru orașe, de care poate beneficia 10% din întreaga populație. De asemenea, Consiliul Național de Cercetare al Canadei a constatat că acoperișurile verzi, acoperite integral sau parțial de vegetație, pot reduce costurile de climatizare în timpul verii cu până la 75%.
Foto: Pixabay
