Săptămâna de lucru de cinci zile este o practică standard în lumea occidentală, dar lucrurile nu au stat întotdeauna așa. În timpul Revoluției Industriale, în fabrici se muncea adesea în peste 70 de ore pe săptămână, până când apariția sindicatelor și preocupările legate de exploatare au dus la limitarea numărului de ore lucrate.
În 1926, Henry Ford a devenit unul dintre primii angajatori care a implementat o săptămână de lucru de cinci zile cu 40 de ore în fabricile sale de automobile. El credea că muncitorii săi ar fi la fel de productivi într-un timp mai scurt dacă ar avea două zile libere. Experimentul său a fost un succes: productivitatea a crescut, alte companii i-au urmat exemplul, iar săptămâna de lucru de cinci zile a fost adoptată.
Iată însă că după 100 de ani, se aduce din ce în ce mai mult în discuție scurtarea săptămânii de lucru la 4 zile, cu proiecte pilot implementate deja în țări precum Japonia, Noua Zeelandă, Irlanda, Spania, Regatul Unit, SUA și Islanda. Rezultatele au fost covârșitor de pozitive, fiind raportate îmbunătățiri ale sănătății și bunăstării în rândul angajaților, precum și creșteri ale productivității. Mai multe studii au sugerat, de asemenea, că ar putea exista beneficii pentru planetă.
Mai puține zile de muncă, mai bine pentru planetă?
Juliet Schor, economist și profesor de sociologie la Boston College din SUA, afirmă că există legături clare între amprenta climatică și orele de lucru – cel puțin, în țările dezvoltate economic. „Ceea ce vedem este că țările cu un program de lucru prelungit au emisii ridicate de carbon, iar țările cu un program de lucru redus au emisii de carbon mai mici”, spune Schor.
O lucrare publicată în 2012, al cărei Schor este coautor, a analizat țările OCDE între 1970-2007 și a concluzionat că o scădere cu 10% a orelor de lucru ar putea reduce amprenta de carbon cu 14,6%.
Un studiu publicat în 2021, realizat de organizația britanică de mediu Platform, a estimat că, prin trecerea la o săptămână de lucru de 4 zile până în 2025, Marea Britanie și-ar putea reduce emisiile cu 20% – aproximativ 127 de milioane de tone – mai mult decât întreaga amprentă de carbon a Belgiei. Potrivit studiului, o zi mai puțin de lucru ar putea reduce consumul de energie la locul de muncă, ar putea scădea emisiile generate de transport și ar putea, de asemenea, încuraja schimbări durabile în stilul de viață.
Testarea săptămânii de lucru de 4 zile
Schor a coordonat recent o cercetare bazată pe două proiecte pilot ale săptămânii de lucru de 4 zile în Marea Britanie, SUA și Irlanda. Aproximativ 91 de companii din diferite sectoare și 3.500 de angajați au participat la un test de șase luni, supervizate de organizația londoneză 4 Day Week Global, grupul de analiză Autonomy, Universitatea din Cambridge și Boston College.
Angajații au primit același salariu și li s-a cerut să mențină aceeași productivitate în timpul de lucru redus. Pe scurt, rezultatele au arătat că lucrătorii au fost în mare parte la fel de productivi, dacă nu chiar mai productivi, mai puțin predispuși să își ia zile de concediu medical, mai sănătoși și mai fericiți. După încheierea testului, peste 90% dintre companii au optat pentru menținerea sistemului, în timp ce 4% au decis să nu-l aplice.
Schor spune că este dificil să se calculeze impactul total al emisiilor în urma proiectelor pilot privind săptămâna de 4 zile, pentru asta fiind necesare mai multe teste viitoare.
Cu toate acestea, ei au constatat că timpul de deplasare a scăzut în general cu aproximativ o jumătate de oră pe săptămână, reducând astfel emisiile generate de aceste deplasări.
Transportul este responsabil pentru cea mai mare parte a emisiilor de gaze cu efect de seră în SUA, Regatul Unit și UE, reprezentând mai mult de un sfert din totalul emisiilor.
„În special în SUA, am observat o reducere a deplasărilor, a declarat Schor. Nu numai că oamenii și-au redus deplasările, dar atunci când mergeau la serviciu, era mai puțin probabil să ia mașina.
Dar cum își folosesc oamenii timpul liber?
Chiar dacă angajații merg mai puține zile la muncă, orice beneficiu pentru climă va depinde, în cele din urmă, de ceea ce fac oamenii în ziua lor liberă. Dacă angajații decid să facă o excursie cu mașina sau o călătorie cu avionul, acest lucru ar putea duce la creșterea emisiilor.
„I-am întrebat pe oameni cum își petrec ziua liberă și se pare că nu în moduri care să genereze emisii mari de dioxid de carbon”, spune Schor. „Zboară pur și simplu undeva, în special în țări precum Irlanda și Marea Britanie, unde există toate aceste zboruri europene ieftine? Se pare că acest lucru nu se întâmplă.”
Mai degrabă, cercetările de până acum au arătat că majoritatea oamenilor rămân aproape de casă și își dedică timpul hobby-urilor, treburilor casnice și îngrijirii personale. Schor spune că a existat, de asemenea, o schimbare către un stil de viață mai sustenabil.
Cât de fezabilă este implementarea unei săptămâni de 4 zile?
Proiectele pilot recente au acoperit o gamă largă de organizații, de la fabrici de producție, la firme de proiectare, servicii de sănătate și organizații neguvernamentale. În timp ce multe au optat pentru a oferi personalului vinerea liberă, altele au mers pe ideea de a avea personal disponibil în toate cele cinci zile.
Pentru Mark Roderick și firma sa cu 40 de angajați de inginerie și bunuri industriale Allcap, reducerea numărului de ore pentru personal a însemnat reducerea activității.
„Adesea, oamenii vin la noi pentru că avem în stoc ceea ce au nevoie în ziua respectivă. Suntem ca un magazin. Nu putem spune pur și simplu: vineri suntem închiși“, spune el. „Noi procesăm comenzi toată ziua, iar aceste lucruri trebuie făcute”, altfel se ajunge la întârzieri.
În timpul proiectului pilot, firma a acordat lucrătorilor o zi liberă la fiecare două săptămâni. Dar, spune Roderick, personalul a devenit adesea mai stresat, deoarece cei „de serviciu” trebuia să preia și munca colegilor care aveau zi liberă.
Drept urmare, au oprit schema la cele trei locații comerciale principale, dar au implementat săptămâna de 4 zile la centrul lor de inginerie, unde personalul livrează în funcție de anumite termene limită. S-a dovedit că, într-adevăr, angajații din centru sunt „mai odihniți, nu sunt stresați și fac mai puține greșeli”, spune Roderick, adăugând că au reușit să economisească energie.
Sunt planificate mai multe studii
Schor spune că este nevoie de mai multe cercetări privind impactul pe care săptămâna de lucru mai scurtă îl are asupra emisiilor și a consumului de energie. Până în prezent, accentul a fost pus în principal pe productivitate și pe bunăstarea lucrătorilor. În lunile următoare sunt planificate mai multe proiecte pilot în Africa de Sud, Europa, Brazilia și America de Nord. Nu există nicio îndoială că modelele de lucru se schimbă. Pandemia de coronavirus a generat o regândire a modului în care lucrăm, iar în multe domenii, apariția noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, creează, de asemenea, noi posibilități.
