Reprezentanții a aproape 200 de țări au convenit miercuri, în cadrul summitului COP28 privind clima, să înceapă să reducă consumul global de combustibili fosili pentru a evita o catastrofă climatică, transmite Reuters.
Președintele COP28, Sultan al-Jaber, a calificat acordul la care s-a ajuns după două săptămâni de negocieri dure drept „istoric”, dar a adăugat că adevăratul succes al acestuia va consta în punerea sa în aplicare.
„Este pentru prima dată când lumea se unește în jurul unui text atât de clar cu privire la necesitatea de a face tranziția de la combustibilii fosili”, a declarat ministrul norvegian al afacerilor externe, Espen Barth Eide.
Peste 100 de țări au făcut presiuni pentru un limbaj puternic în acordul COP28 privind „eliminarea treptată” a utilizării petrolului, gazelor și cărbunelui, dar s-au lovit de opoziția puternică a grupului de producători de petrol OPEC, condus de Arabia Saudită, care a declarat că lumea poate reduce emisiile fără a renunța la anumiți combustibili.
Această bătălie i-a făcut pe unii observatori să se teamă că negocierile vor ajunge într-un impas.
Membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol controlează aproape 80% din rezervele dovedite de petrol din lume și aproximativ o treime din producția mondială de petrol, iar guvernele lor se bazează în mare măsură pe aceste venituri.
Între timp, micile state insulare vulnerabile din punct de vedere climatic s-au numărat printre cei mai vocali susținători ai limbajului de eliminare treptată a combustibililor fosili și au avut sprijinul marilor producători de petrol și gaze, cum ar fi Statele Unite, Canada și Norvegia, precum și al Uniunii Europene și al multor alte guverne.
Ministrul danez al climei și energiei, Dan Jorgensen, și-a arătat surprinderea privind circumstanțele în care a fost încheiat acest acord: „Ne aflăm aici, într-o țară petrolieră, înconjurați de țări petroliere, și am luat decizia de a spune hai să ne îndepărtăm de petrol și gaze”.
Acordul prevede „tranziția către renunțarea la combustibilii fosili în sistemele energetice, într-un mod corect (…) și echitabil, astfel încât să se ajungă la un nivel net zero până în 2050”, validat științific.
Într-o anumită măsură, acest limbaj descrie ceea ce a început deja să se întâmple, unele guverne adoptând în ultimii ani politici de tranziție către o economie mai verde.
Europa și SUA au închis centrale electrice pe bază de cărbune, instalarea la nivel mondial a capacităților de energie regenerabilă a atins niveluri record, iar multe țări au adoptat politici de încurajare a vânzărilor de vehicule electrice.
Acordul solicită guvernelor să accelereze acest proces – în special prin triplarea capacității de energie regenerabilă la nivel mondial până în 2030, accelerarea eforturilor de reducere a utilizării cărbunelui și accelerarea tehnologiilor precum captarea și stocarea carbonului, care pot curăța industriile greu de decarbonizat.
Mai multe alte țări producătoare de petrol, inclusiv Emiratele Arabe Unite, gazda summitului, au pledat pentru evidențierea în cadrul pactului a rolului pe care îl are captarea carbonului. Criticii spun că tehnologia rămâne costisitoare și nedovedită la scară largă și susțin că poate fi folosită pentru a justifica continuarea forajului.
Fostul vicepreședinte american Al Gore a salutat, de asemenea, acordul, dar a declarat: „Influența petroliștilor este încă evidentă în jumătățile de măsură și lacunele din textul acordului final”.
China, cel mai mare poluator cu dioxid de carbon din lume în prezent, a sugerat că țările industrializate ar trebui să facă primul pas în punerea în aplicare a acordului.
În Statele Unite, primul producător mondial de petrol și gaze și cel mai mare emițător istoric de gaze cu efect de seră, administrațiile preocupate de climă au avut dificultăți în a adopta legi în concordanță cu promisiunile lor în materie de climă într-un Congres divizat.
Președintele american Joe Biden a obținut o victorie majoră anul trecut prin adoptarea Legii privind reducerea inflației, care prevede sute de miliarde de dolari în subvenții pentru energie curată.
Sprijinul public global tot mai mare din ultimii ani pentru energiile regenerabile și vehiculele electrice, îmbunătățirea tehnologiei, scăderea costurilor și creșterea investițiilor private au determinat, de asemenea, o creștere rapidă a implementării acestora.
Chiar și așa, petrolul, gazele și cărbunele reprezintă aproximativ 80% din energia mondială, iar proiecțiile variază foarte mult în ceea ce privește momentul în care cererea globală va atinge în cele din urmă vârful.
Rachel Cleetus, director de politici la Union of Concerned Scientists, a lăudat acordul privind clima, dar a declarat că acesta nu obligă țările bogate să-și intensifice susținerea financiară a țărilor în curs de dezvoltare în tranziția de la combustibilii fosili. „Prevederile privind finanțarea și echitatea… sunt extrem de insuficiente și trebuie îmbunătățite în perioada următoare pentru a ne asigura că țările cu venituri mici și mijlocii pot face tranziția către energia curată și pot reduce decalajul de sărăcie energetică”, a spus ea.
Oamenii de știință au declarat că, deși acordul este fără precedent, tot nu este suficient pentru ca acest obiectivul de 1,5 grade Celsius să fie realizat
„Este un rezultat de referință, deoarece este prima dată când spunem că vom reduce utilizarea combustibililor fosili”, a declarat James Dyke, cercetător în domeniul sistemelor terestre la Universitatea Exeter din Marea Britanie. „Dar puteți să uitați de 1,5 grade Celsius”.
Grupul interguvernamental al ONU privind schimbările climatice (IPCC), principalul organism științific care informează Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice, a declarat că limitarea încălzirii la 1,5 grade Celius fără depășire sau cu o depășire limitată ar necesita reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Mai exact, lumea trebuie să își reducă emisiile de la nivelurile din 2019 cu până la 43% în următorii șase ani, cu 60% până în 2035 și să ajungă la zero net până în 2050, pentru a preveni efectele agravante, cum ar fi dezghețarea permafrostului, care eliberează gaze cu efect de seră captate de mult timp, declanșând o încălzire și mai mare.
IPCC a refuzat să comenteze rezultatele COP28.
Pentru ca țările să aibă măcar o șansă de 50% de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius, ele pot emite doar încă aproximativ 250 de miliarde de tone metrice de dioxid de carbon. La nivelul actual al emisiilor, acest obiectiv va fi atins în doar șase ani, potrivit unui studiu din octombrie 2023, publicat în revista Nature Climate Change.
În altă ordine de idei, „chiar dacă s-ar elimina treptat combustibilii fosili, dacă nu se abordează problema sistemelor alimentare, este imposibil să se ajungă la 1,5 grade Celsius”, a declarat cercetătorul în agricultură Emile Frison, din cadrul Grupului internațional de experți în sisteme alimentare durabile.
Exploatările agricole, efectivele de animale și depozitele de deșeuri sunt responsabile o treime din emisiile care încălzesc planeta la nivel mondial.
Sursa foto: UN
