Pe scurt, e foarte probabil că alegerile prezidențiale a celei mai mari economii globale vor avea efecte importante, însă e greu de anticipat amploarea lor. O președinție Harris e de așteptat să contribuie la decarbonizarea economiei SUA, în timp ce un al doilea mandat Trump s-ar concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare.
Mai întâi, merită observat că subiectul schimbărilor climatice a fost mult mai puțin vizibil decât acum patru ani. În pofida dezastrelor naturale recente, care au devastat comunități din întreaga țară, inclusiv recentul uragan Milton care a cauzat pagube colosale în Florida, politica de mediu are o prioritate redusă în mintea alegătorilor – conform datelor de la Pew Research Center. Pe măsură ce se apropie 5 noiembrie, subiectele presante sunt economia, imigrația, sistemul de sănătate, drepturile reproductive, criminalitatea și inflația. Aceleași date indică o divizare partizană accentuată în modul în care cele două partide politice privesc protecția mediului.
În al doilea rând, e important să ținem cont de particularitățile sistemului electoral american. Astfel, de fiecare dată când sunt alegeri prezidențiale, sunt câteva state (swing states) care au un rol decisiv în stabilirea câștigătorului.
În aceste alegeri, Pennsylvania și Michigan sunt două state extrem de importante, și ambele au industrii care depind de politicile climatice. În Pennsylvania sunt gaze de șist, iar în Michigan este concentrată o parte importantă din industria auto americană. Consecința acestui fapt este că Harris a adoptat o poziție pro-gaze de șist, în schimbare față de acum patru ani, și a făcut concesii față de industria auto tradițională.
În campania lui Harris, problema climei a fost menționată doar în treacăt, fără detalii specifice despre planul de viitor. Majoritatea întrebărilor au vizat producția de petrol și gaze din SUA, care a atins niveluri record în timpul președinției Biden. În același timp, pachetul legislativ principal în domeniul climei, 2022 Inflation Reduction Act (IRA), unde Harris a avut un rol esențial în adoptarea lui, a fost foarte puțin amintit. Această decizie a fost în mare parte strategică, campania lui Harris încercând să se concentreze pe subiectele politice care pot atrage voturi.
Chiar și așa, o președinție Harris e de așteptat să contribuie la decarbonizarea economiei SUA, în timp ce un al doilea mandat Trump s-ar concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare. În campania lui Trump, atât știința, cât și necesitatea unei politici climatice au fost puse sub semnul întrebării în mod repetat. Trump a numit IRA și multe dintre politicile existente „o înșelătorie verde”.
Oficiali și consilieri ai campaniei par să sugereze că Trump ar reduce într-adevăr o mare parte din reglementările existente și ar facilita creșterea producției de combustibili fosili. Subvențiile pentru vehicule electrice, centralele electrice și limitele pentru poluarea cu metan sunt considerate a fi deosebit de vulnerabile sub o președinție Trump. Aceeași abordare ar fi probabil adoptată și în politica climatică internațională, făcând cooperarea constructivă cu China și alți mari poluatori mai dificilă.
Acest fapt nu va opri complet tranziția verde, dar o va încetini considerabil, având și implicații asupra politicii globale privind clima. De asemenea, politicile depind de echilibrul de putere din Congres, deoarece măsura în care un președinte în funcție poate schimba politici depinde decisiv de componența Congresului. Șansa ca republicanii să dețină președinția și cele două camere, scenariul cel mai negativ din perspectiva climei, este evaluată la aproximativ 30%.
Schimbările de politici ale unei administrații Trump ar fi atenuate de faptul că IRA (Inflation Reduction Act) este benefică economic pentru statele dominate de republicani, care ar presa pentru păstrarea subvențiilor în favoarea tranziției verzi. Merită observat și că Elon Musk este un susținător foarte vizibil pro-Trump, și în același timp un leader al tehnologiilor verzi. Paradoxal influența lui ar putea să contribuie la păstrarea subvențiilor privind tehnologiile pro-mediu. E notabil și că Vance, candidatul republican la funcția de vice-președinte, a menționat posibilitatea impunerii unor bariere vamale condiționate de folosirea unor tehnologii verzi (taxe mari pentru produsele din țări cu tehnologii poluante).
În ansamblu, efectele cele mai puternice ale alegerilor prezidențiale ar fi cele la nivel global, în condițiile în care o administrație Trump ar aborda mai puțin colaborativ problema reducerii emisiilor cu efect de seră, precum și cea a transferului de tehnologii nepoluante.
Percepțiile publicului american legate de politicile climatice
Un raport recent al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice al Organizației Națiunilor Unite a subliniat necesitatea unei acțiuni internaționale pentru a evita efectele tot mai grave ale schimbărilor climatice în anii următori. Măsurile prezentate în raport și de experții în domeniul climei includ reduceri majore ale emisiilor de gaze cu efect de seră din sectoare precum producția de energie și transporturile.
Dar ce părere au americanii despre schimbările climatice și ce măsuri cred ei că ar trebui să ia Statele Unite pentru a le aborda?
- Majoritatea americanilor (două treimi) sprijină prioritizarea dezvoltării surselor regenerabile de energie. 9 din 10 votanți democrați înregistrați ar susține această politică în vreme ce doar 4 din 10 Republicani ar fi de acord.
- Americanii sunt reticenți față de eliminarea completă a combustibililor fosili, dar adulții mai tineri sunt mai deschiși în acest sens. Aproximativ 3 din 10 adulți (31%) spun că SUA ar trebui să renunțe complet la petrol, cărbune și gaze naturale. Mai mult de două ori mai mulți (68%) spun că SUA ar trebui să utilizeze o combinație de surse de energie, inclusiv combustibili fosili și surse regenerabile.
- Democrații și republicanii s-au îndepărtat politic tot mai mult în ultimul deceniu în ceea ce privește evaluarea amenințării reprezentate de schimbările climatice.
- Publicul este de acord ca guvernul federal să stimuleze producția de energie eoliană și solară.
- Americanii consideră că mai mulți actori – inclusiv corporațiile și guvernul federal – ar putea face mai mult pentru a aborda impactul schimbărilor climatice
- Aproximativ trei sferturi dintre americani susțin participarea Statelor Unite la eforturile internaționale (precum conferintele COP) de reducere a efectelor schimbărilor climatice
- Americanii nu vor vehicule electrice chinezești, chiar dacă acestea sunt mai ieftine
Articol semnat de prof. Gabriel Bădescu și preluat de ECSR.ro prin parteneriatul cu Infoclima
Explicație foto: Activiști americani afișează printuri care reproduc panouri solare în timpul unui miting pentru a marca Ziua Pământului în Piața Lafayette din Washington, D.C., pe 23 aprilie 2022. (Gemunu Amarasinghe/AP File)
