Națiunile lumii au demarat marți, 5 august, la sediul Națiunilor Unite din Geneva o sesiune de negocieri intense de 10 zile, având ca obiectiv finalizarea unui tratat global istoric pentru combaterea poluării cu plastic. Această nouă rundă de discuții vine după ce negocierile anterioare, desfășurate pe parcursul a trei ani, au intrat în impas în decembrie, în Coreea de Sud, din cauza opoziției unui grup de state producătoare de petrol.
De la eșecul înregistrat în Busan, eforturile diplomatice au continuat în spatele ușilor închise, culminând cu reluarea dialogului la Geneva. Deși personalitățile cheie care conduc negocierile anticipează un proces dificil, optimismul privind ajungerea la un acord nu s-a estompat.
O criză globală cu impact asupra sănătății umane
Poluarea cu plastic a atins un nivel alarmant de omniprezență, microplastice fiind descoperite pe cei mai înalți munți, în cel mai adânc șanț oceanic și în aproape fiecare parte a corpului uman. În 2022, țările au convenit să găsească o soluție la această criză până la finalul anului 2024.
Cu toate acestea, runda finală de negocieri pentru un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu plastic, inclusiv în mări și oceane, a eșuat la Busan. Disensiunile majore au apărut între două tabere: un grup de țări care susțin un acord ambițios ce vizează limitarea producției și eliminarea treptată a substanțelor chimice dăunătoare, și un alt grup, format în principal din națiuni producătoare de petrol, care a respins ideea limitării producției, dorind să se concentreze strict pe gestionarea deșeurilor.
Luis Vayas Valdivieso, diplomatul ecuadorian care prezidează procesul de negocieri, s-a arătat încrezător că un acord eficient, echitabil și ambițios este acum posibil. „Căile și pozițiile noastre pot fi diferite, destinația noastră însă este aceeași. Suntem toți aici pentru că avem o cauză comună: o lume fără poluare cu plastic”, a declarat el luni.
Presiunea societății civile și a industriei
Peste 600 de organizații non-guvernamentale participă la discuțiile de la Geneva. Într-un gest de transparență menit să deblocheze situația, Valdivieso a anunțat că ONG-urile și societatea civilă vor avea acces la discuțiile pe cele mai spinoase subiecte, precum interzicerea anumitor substanțe chimice și plafonarea producției.
„Pentru a rezolva criza poluării cu plastic, trebuie să încetăm să mai producem atât de mult plastic”, a afirmat Graham Forbes, șeful delegației Greenpeace. Organizația sa, alături de altele, militează pentru un tratat care „să reducă producția de plastic, să elimine substanțele chimice toxice și să asigure finanțarea necesară pentru tranziția către un viitor fără combustibili fosili și plastic”. Publicația Forbes a atras atenția asupra prezenței „în forță” a industriei combustibililor fosili la negocieri, avertizând: „Nu putem lăsa câteva țări să determine viitorul umanității în ceea ce privește poluarea cu plastic”.
Pe de altă parte, industria chimică își apără produsele. Matthew Kastner, purtător de cuvânt al American Chemistry Council, a declarat că industria maselor plastice și produsele sale sunt „vitale pentru sănătatea publică”, menționând dispozitivele medicale, măștile chirurgicale, scaunele auto pentru copii, căștile de protecție și conductele pentru apă potabilă.
Costuri economice și avertismente medicale
Realitatea cifrelor este sumbră: peste 400 de milioane de tone de plastic sunt produse anual la nivel global, jumătate fiind destinate articolelor de unică folosință. Doar 9% din deșeurile de plastic colectate sunt efectiv reciclate. Aproape jumătate (46%) ajung la gropile de gunoi, 17% sunt incinerate, iar 22% sunt gestionate necorespunzător și ajung în natură.
Un raport publicat luni în prestigioasa revistă medicală The Lancet a avertizat că poluarea cu plastic reprezintă un „pericol grav, în creștere și subestimat” pentru sănătate, costând lumea cel puțin 1,5 trilioane de dolari anual în pierderi economice legate de sănătate. Studiul, realizat de cercetători și medici de renume, compară plasticul cu poluarea aerului și cu plumbul, susținând că impactul său asupra sănătății poate fi atenuat prin legi și politici publice.
Pentru a sublinia urgența situației, o replică a celebrei sculpturi „Gânditorul” de Auguste Rodin, intitulată „Povara Gânditorului” și creată de artistul canadian Benjamin Von Wong, va fi acoperită lent de deșeuri de plastic în fața sediului ONU pe parcursul negocierilor. „Dacă vrei să protejezi sănătatea, atunci trebuie să ne gândim la substanțele chimice toxice care intră în mediul nostru”, a spus artistul.
