În ultimele luni, o tendință îngrijorătoare se profilează în peisajul politicilor de mediu europene: de la Bruxelles la Londra, liderii politici și economici par să dea înapoi în fața angajamentelor lor climatice, presați de realitățile economice și de concurența globală din ce în ce mai acerbă, relatează Reuters.
Uniunea Europeană, fost lider mondial în politicile de mediu, își reconsideră acum propria legislație verde. Sub umbrela unui program de „simplificare”, Comisia Europeană a deschis consultări publice pentru a identifica legile de mediu care ar putea fi „slăbite” pentru a reduce povara administrativă asupra companiilor.
Discursul oficial sună cunoscut: nu se dorește scăderea standardelor de mediu, ci doar o abordare „mai eficientă”. Comisarul pentru Mediu, Jessika Roswall, subliniază că obiectivul este să „simplifice legislația de mediu fără a compromite standardele ridicate”. Cu toate acestea, realitatea pare să spună altceva.
Propunerile anterioare de „simplificare” au inclus deja reduceri importante ale numărului de companii acoperite de regulile de sustenabilitate și diminuarea cerințelor pentru verificarea lanțurilor de aprovizionare. Este o strategie cunoscută: se păstrează aparența discursului verde, dar se golește conținutul concret al măsurilor de protecție.
În același timp, de cealaltă parte a Canalului Mânecii, un sondaj devastator realizat de British Standards Institution arată că aproape trei pătrimi dintre liderii de afaceri britanici nu mai au încredere în agenda net-zero a guvernului. Mai grav, jumătate dintre aceștia consideră acest obiectiv complet nerealist.
Cifrele sunt îngrijorătoare: doar 36% dintre companiile britanice și-au stabilit ținte pentru net-zero în 2025, față de 58% în anul precedent. Proporția firmelor care întreprind acțiuni concrete pentru climă a scăzut dramatic de la 83% la doar 49%.
Scott Steedman de la BSI observă o „întrerupere în activitatea corporativă” legată de schimbările de politici guvernamentale și „retragerea internațională” din angajamentele climatice.
Aceste două evoluții aparent separate sunt, de fapt, fețele aceleiași probleme fundamentale: Europa se confruntă cu o criză de competitivitate care îi subminează hotărârea climatică.
Argumentul invocat în ambele cazuri este identic: companiile europene se luptă să facă față rivalilor din China și SUA, unde – în special sub administrația Trump – reglementările sunt în curs de relaxare. Această presiune competitivă creează un cerc vicios: cu cât Europa își menține standardele ridicate de mediu, cu atât mai mult își afectează competitivitatea economică, ceea ce generează presiuni pentru relaxarea acestor standarde.
Paradoxul este evident: în momentul în care criza climatică se accelerează și în care ar fi nevoie de măsuri mai îndrăznețe, Europa pare să cedeze în fața presiunilor economice pe termen scurt.
Riscurile unei retrageri premature
Această tendință de retragere din agenda verde ascunde pericole majore pentru viitorul economic al Europei. Prima impresie ar putea fi că relaxarea reglementărilor va stimula competitivitatea pe termen scurt, dar această abordare ignoră realitățile strategice pe termen lung.
În primul rând, tehnologiile verzi și economia circulară reprezintă sectoarele cu cea mai mare creștere la nivel mondial. Retragerea din această cursă tehnologică ar putea lăsa Europa în urmă exact în domeniile care vor defini economia viitorului.
În al doilea rând, investitorii și capitalurile private încep să ia în serios riscurile climatice. Companiile și țările care nu se adaptează în mod proactiv la această realitate riscă să rămână fără acces la finanțare.
În loc să cedeze în fața presiunilor pentru relaxarea standardelor, Europa și-ar putea folosi avantajul competitiv în tehnologiile verzi pentru a-și întări poziția globală. Soluția nu este să ne adaptăm la cel mai mic numitor comun global, ci să creăm tehnologii și sisteme atât de eficiente și competitive încât să devină standardul mondial.
Există precedente: standardele europene de protecție a datelor (GDPR) au devenit model la nivel global nu prin relaxare, ci prin inovație și aplicare consecventă.
