În 2020, primul an al pandemiei COVID-19, în UE au fost generate aproximativ 127 de kilograme de deșeuri alimentare pe cap de locuitor, iar cantitatea totală de deșeuri alimentare măsurată a fost de aproape 57 mil. de tone, potrivit Eurostat. Aceste statistici nu includ Belgia, Letonia, Malta și România, pentru care nu există date oficiale.
2020 a fost primul an de raportare a monitorizării la nivelul UE a nivelurilor de deșeuri alimentare în conformitate cu Decizia delegată (UE) 2019/1597 a Comisiei. Informațiile și datele se bazează, printre altele, pe Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98/CE), care stabilește o obligație de raportare anuală privind măsurătorile nivelurilor de deșeuri alimentare.
Gospodăriile au generat 55% din deșeurile alimentare, reprezentând 70 kg pe cap de locuitor. Restul de 45% au fost deșeuri generate în partea superioară a lanțului de aprovizionare cu alimente. Cantitatea de deșeuri alimentare din gospodării este de aproape două ori mai mare decât cantitatea de deșeuri alimentare provenite din sectoarele de producție primară și de fabricare a produselor alimentare și a băuturilor (14 kg și 23 kg pe cap de locuitor; 11% și, respectiv, 18%), sectoare în care există strategii de reducere a risipei alimentare.
Restaurantele și serviciile de alimentație publică au generat 12 kg de deșeuri alimentare pe cap de locuitor (9 %), în timp ce comerțul cu amănuntul și alte tipuri de distribuție de alimente apar cu cea mai mică cantitate de deșeuri alimentare (9 kg; 7%), având în vedere impactul închiderilor COVID-19 asupra acestor două sectoare.
Cantități de deșeuri alimentare la nivelul UE
La nivelul UE, cantitatea totală de deșeuri alimentare măsurată în 2020 a fost de aproape 57 mil. de tone. Deșeurile alimentare menajere au reprezentat peste 31 de milioane de tone, cu o pondere de 55% din total. Al doilea sector ca pondere (18 %) a fost cel al prelucrării și al producției, unde cantitatea de deșeuri alimentare măsurată a fost puțin peste 10 milioane de tone. Restul, un sfert din totalul deșeurilor alimentare, provine din sectorul producției primare (6 milioane de tone, 11% din cantitatea totală de deșeuri alimentare), din sectorul restaurantelor și al serviciilor alimentare (peste 5 milioane de tone, 9% din total) și din sectorul comerțului cu amănuntul și al altor tipuri de distribuție de alimente (peste 4 milioane de tone, 7% din total).
Metodologie
Statele membre ale UE măsoară cantitatea de deșeuri alimentare pentru toate etapele lanțului de aprovizionare cu alimente utilizând metodologia prevăzută în anexa III la Decizia delegată (UE) 2019/1597 a Comisiei.
În contextul acestor colectări de date, prin aliment se înțelege orice substanță sau produs, fie că este prelucrat, parțial prelucrat sau neprelucrat, destinat a fi ingerat sau despre care se poate presupune în mod rezonabil că va fi ingerat de către om. Deșeurile alimentare constau din părți de alimente destinate a fi ingerate (alimente comestibile) și părți de alimente care nu sunt destinate a fi ingerate (alimente necomestibile). Deșeurile alimentare reprezintă orice aliment care a devenit deșeu în următoarele condiții: a intrat în lanțul de aprovizionare cu alimente; a fost apoi eliminată sau aruncată din lanțul de aprovizionare cu alimente sau în etapa de consum final; este destinat în cele din urmă să fie prelucrat ca deșeu.
Pentru a asigura comparabilitatea, deșeurile alimentare trebuie raportate așa cum erau în stare proaspătă. În multe țări există efecte sezoniere asupra măsurătorilor de greutate a deșeurilor alimentare, din cauza pierderii apei conținute inițial în alimente prin evaporare sau scurgere din coșul de gunoi, în special în timpul verii sau atunci când deșeurile alimentare nu sunt colectate zilnic. Prin urmare, datele privind deșeurile alimentare necesită măsurători și estimări în tone de masă proaspătă.
Context
Măsurarea deșeurilor alimentare are un rol esențial în cadrul strategiilor de reducere a risipei alimentare, cu potențial enorm de diminuare a resurselor utilizate de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente. Reducerea risipei alimentare ar ajuta, pe de o parte, agricultorii, companiile și consumatorii să economisească bani, iar pe de altă parte la diminuarea impactului asupra mediului al producției, transportului, prelucrării și consumului de alimente.
Având în vedere impactul important pe care îl au asupra mediului și economiei, prevenirea risipei alimentare și necesitatea de a adopta un model de producție și de consum mai sustenabil reprezintă un domeniu prioritar în cadrul Planului de acțiune al UE privind economia circulară.
Ca urmare a acestui plan, Comisia a înființat în 2016 o platformă integrată dedicată prevenirii risipei alimentare. Platforma UE privind pierderile și risipa de alimente a sprijinit Comisia în activitatea sa de adoptare a directivelor UE pentru a facilita donațiile de alimente și utilizarea alimentelor care nu mai sunt destinate consumului uman ca hrană pentru animale.
