Tranziția spre modelul economic cu emisii zero poate proteja piața muncii de riscurile asociate schimbărilor climatice și poate crea până la 300 de milioane de noi locuri de muncă la nivel global până în 2050, arată studiul Deloitte „Work toward net zero: The rise of the Green Collar workforce in a just transition”, cu condiția ca planurile de implementare a decarbonizării să reunească măsuri concertate ale guvernelor și mediului de business, orientate atât spre îndeplinirea obiectivelor de mediu, cât și spre politici de asistență pentru angajați. De asemenea, un set coordonat de acțiuni de combatere a schimbărilor climatice ar putea contribui la creșterea economiei globale cu 43 de trilioane de dolari americani până în 2070 (valoare actualizată netă). În scenariul opus, lipsa sau întârzierea unor astfel de măsuri poate duce la pierderi globale de 178 de trilioane de dolari americani până în 2070 (valoare actualizată netă) și la diminuarea PIB-ului mondial cu peste 7%.
Raportul atrage atenția asupra riscurilor generate de așa-numita „tranziție pasivă”, care se concentrează pe obiectivul decarbonizării, dar destabilizează piața muncii prin măsuri spontane, ignorând nevoile angajaților, și subliniază necesitatea realizării unei tranziții active, care urmărește atingerea obiectivelor economice și ecologice, dar în paralel transformă treptat piața muncii și redistribuie capitalul din industrii vulnerabile spre cele sustenabile.
În condițiile realizării tranziției active, regiunile care s-ar bucura de cele mai multe locuri de muncă nou-create sunt Asia-Pacific, care ar putea avea 180 de milioane de joburi noi până în 2050, și Africa, cu 75 de milioane, în timp ce și Europa ar câștiga 21 de milioane de locuri noi de muncă, iar cele două Americi, 26 de milioane, arată raportul. Regiunile cu populații active în domenii tradiționale, dependente de climă și de condițiile meteorologice sau puternic poluante sunt vizate cu prioritate de aceste evoluții, ceea ce înseamnă că noile joburi vor contribui la transformarea modelelor economice, la combaterea șomajului, a sărăciei și a discriminării, precum și la diminuarea decalajului economic între regiuni și continente.
Raportul subliniază în acest context importanța pregătirii profesioniștilor „verzi” ai viitorului, așa-numita categorie „Green Collar”, prin instruirea resursei umane potrivit noilor competențe necesare și prin rescrierea fișelor de post în acord cu transformările în curs. Exemplele de joburi „verzi” includ atât categorii ocupaționale transformate, precum metalurgie cu instalații pe bază de hidrogen, industrie constructoare de mașini exclusiv electrice ș.a., cât și joburi complet noi, create de noua realitate „zero emisii”, de exemplu, inginer operator de instalații industriale cu hidrogen.
„Studiul punctează marile provocări legate de dinamica pieței muncii în următorii 50 de ani, în contextul tranziției către economia verde, însă indică și o serie de elemente de oportunitate; între acestea, cel mai important este faptul că 80% dintre competențele necesare joburilor viitorului există intrinsec în forța de muncă actuală. Așadar, întregul proces poate fi privit ca unul de parțială conversie. Nu întâmplător, 2023 a fost desemnat «European Year of the Skills»: transformările din societate și din business trebuie să găsească profesioniștii diverselor domenii informați și pregătiți să contribuie la o creștere economică durabilă”, a declarat Raluca Bontaș, Partener Gobal Employer Services, Deloitte România.
