Extracția resurselor naturale ale Pământului s-a triplat în ultimele cinci decenii, fiind legată de construirea masivă de infrastructură în multe părți ale lumii și de nivelurile ridicate ale consumului de materiale, în special în țările cu venituri medii superioare și ridicate.
Se preconizează că extracția de materiale va crește cu 60% până în 2060 și ar putea deraia eforturile de a atinge nu numai obiectivele globale în materie de climă, biodiversitate și poluare, ci și prosperitatea economică și bunăstarea umană, conform unui raport publicat recent de Grupul internațional pentru resurse, găzduit de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Raportul “2024 Global Resource Outlook“, elaborat împreună cu autori din întreaga lume și lansat în cadrul celei de-a șasea sesiuni a Adunării ONU pentru mediu, face apel la schimbări politice radicale pentru ca omenirea să trăiască în limitele posibilităților sale și să reducă această creștere preconizată a utilizării resurselor cu o treime, concomitent cu creșterea economiei, a bunăstării și minimizarea impactului asupra mediului.
Raportul constată că creșterea utilizării resurselor începând din 1970, de la 30 la 106 miliarde de tone – sau de la 23 la 39 de kilograme de materiale utilizate în medie pe persoană pe zi – are un impact dramatic asupra mediului. În ansamblu, extracția și prelucrarea resurselor sunt responsabile pentru peste 60% din emisiile care încălzesc planeta și pentru 40% din impactul poluării aerului asupra sănătății.
Extracția și prelucrarea biomasei (de exemplu, culturile agricole și silvicultura) reprezintă 90 % din pierderea biodiversității, precum și o treime din emisiile de gaze cu efect de seră. În mod similar, extracția și prelucrarea combustibililor fosili, a metalelor și a mineralelor nemetalice (de exemplu, nisip, pietriș, argilă) reprezintă împreună 35 % din emisiile globale.
În centrul utilizării globale a resurselor se află inegalitățile fundamentale: țările cu venituri mici consumă de șase ori mai puține materiale și generează de 10 ori mai puține efecte asupra climei decât cei care trăiesc în țările cu venituri ridicate. Țările cu venituri medii superioare au mai mult decât dublat utilizarea resurselor în ultimii 50 de ani, din cauza creșterii infrastructurii și a relocării proceselor de producție mari consumatoare de resurse din țările cu venituri ridicate. În același timp, utilizarea resurselor pe cap de locuitor și impactul aferent asupra mediului în țările cu venituri mici au rămas relativ scăzute și aproape neschimbate din 1995.
Raportul cuprinde o serie de recomandări specifice care, implementate împreună, pot transforma mediul construit, mobilitatea, alimentația și sistemele energetice, ducând la o creștere a energiilor regenerabile și a eficienței energetice, la decarbonizarea producției de materiale, la orașe în care se poate merge pe jos și cu bicicleta, cu transport public mai bun și oportunități de muncă la distanță, precum și la reducerea pierderilor și a risipei alimentare.
Se preconizează că astfel de schimbări sistemice vor duce la un vârf al extracției resurselor până în 2040 și apoi la o scădere a utilizării la doar 20 % peste nivelurile din 2020 până în 2060. Emisiile de gaze cu efect de seră ar scădea cu peste 80 %, stocurile produselor specifice sectorului transporturilor și materialele de construcție ar scădea cu 50 % și, respectiv, 25 %, iar utilizarea terenurilor pentru agricultură ar scădea cu 5 %.
În același timp, producția de alimente ar crește cu 40 %, pentru a susține populațiile, chiar și acolo unde există creștere și securitate alimentară, economia mondială ar crește cu 3 %, iar indicele dezvoltării umane s-ar îmbunătăți cu 7 %, stimulând veniturile și bunăstarea.
Sursa foto: Freepik
