Reîmpădurirea este o afacere complicată, scrie publicația Visual Capitalist, preluând un grafic publicat inițial pe aplicația Voronoi: este costisitoare, dificil de planificat și și mai greu de executat. Și asta fără toate obstacolele de mediu asociate: vremea, dăunătorii și calamitățile naturale.
Cu toate acestea, unele țări au acordat prioritate replantării pădurilor pierdute, în special în ultimele două decenii, pe măsură ce mișcarea pentru climă a luat amploare.
Graficul de mai jos clasifică țările în funcție de creșterea suprafeței pădurilor între 2001-2021, măsurată în kilometri pătrați (km²).
Toate aceste date provin de la Banca Mondială. Rețineți că țările sunt clasificate în funcție de creșterea pădurilor în kilometri pătrați, mai degrabă decât în funcție de modificarea procentuală.
China se află în fruntea listei, extinzându-și suprafața forestieră cu aproape 425.000 km2 (aproximativ cât Suedia). Această cifră este mai mare decât cea a următoarelor 19 țări la un loc. În termeni relativi, pădurile Chinei au crescut cu aproape o pătrime.
Alte câteva țări au atins niveluri relative similare de împădurire. În Asia, pădurile din Vietnam, ca procent din suprafața totală a terenului, s-au dublat din 1990. Din 2001, pădurile sale au crescut cu aproape 28.000 km², ceea ce reprezintă o creștere de 23%.
În mod similar, Uzbekistanul și-a extins suprafața împădurită cu 24%, ceea ce înseamnă aproximativ 7.000 km².
Chile și Uruguay sunt singurele două țări din America de Sud care au reușit să își extindă acoperirea forestieră în ultimele două decenii – cea din urmă cu un procent impresionant de 46%. În schimb, în restul Americii de Sud se înregistrează defrișări semnificative.
România este și ea prezentă în top, pe poziția 17, urmată de Bulgaria, Belarus și Polonia. În perioada 2001 – 2021, țara noastră și-a crescut suprafața împădurită cu 5.482 km2.
Cu toate eforturilor globale de reîmpădurire, lumea a pierdut aproape un milion de kilometri pătrați de păduri din 2001 încoace.
