Canicula din iulie a ucis cu 57% mai multe persoane în Spania față de anul trecut. Datele oficiale arată o creștere dramatică a deceselor, în timp ce țara se confruntă cu cel de al doilea val de căldură extremă al verii.
Spania trăiește o adevărată tragedie sanitară. Peste 1.000 de persoane și-au pierdut viața în luna iulie din cauza caniculei, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății. Cifra de 1.060 de decese reprezintă o explozie de 57% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, când numărul victimelor fusese de 674.
Anunțul făcut pe rețeaua X de către autoritățile spaniole dezvăluie amploarea unei crize fără precedent recent. Sistemul MoMo (Monitorizarea Mortalității), administrat de renumitul Institut Carlos III, oferă cea mai precisă imagine a dezastrului: zilnic, specialiștii colectează numărul deceselor din întreaga țară și calculează abaterea față de mortalitatea normală, integrând factori externi precum temperaturile extreme raportate de Agenția națională de meteorologie.
O statistică înfricoșătoare
Deși sistemul nu poate stabili o cauzalitate absolută între decese și condițiile climatice, cifrele constituie cea mai bună estimare a numărului de morți pentru care căldura a fost factorul decisiv. Și aceste cifre sunt terifiante.
În august 2024, numărul deceselor atribuite căldurii puternice crescuse la 1.271, demonstrând că problema nu este izolată, ci urmează o tendință ascendentă alarmantă. Între 16 mai și 13 iulie 2025, bilantul tragic se ridică la 1.180 de decese cauzate de valurile de căldură și caniculă – o creștere spectaculoasă față de aceeași perioadă din 2024, când numărul morților fusese de doar 70.
„Ministerul Sănătății desfășoară campanii de informare privind valurile de caniculă și importanța protejării, deoarece le considerăm unul dintre factorii de risc cu cel mai mare impact asupra mortalității în acest context”, a declarat ministrul Sănătății, Mónica García, într-un interviu pentru radioul public RNE.
Record de temperatură, record de decese
Contextul climatic explică parțial această tragedie. Spania s-a confruntat cu cea mai călduroasă lună iunie de la debutul înregistrărilor meteorologice, cu o temperatură medie de 23,7 grade Celsius, potrivit Agenției naționale de meteorologie (Aemet).
Din păcate, sfârșitul suferinței nu se întrevede. Spania și Portugalia sunt afectate de duminică de un al doilea val de caniculă de la începutul verii, care, potrivit Aemet, va persista cel puțin până la sfârșitul acestei săptămâni.
Fiecare zi de căldură extremă înseamnă noi victime potențiale într-o țară care pare să fi devenit laboratorul tragic al schimbărilor climatice în Europa.
Există speranță: Lecția spațiilor verzi
În fața acestei tragedii spaniole, cercetarea științifică oferă o rază de speranță. Un studiu recent al Universității Monash din Melbourne demonstrează că extinderea vegetației urbane cu 30% ar fi putut preveni peste o treime din toate decesele legate de căldură la nivel global între 2000 și 2019.
Rezultatele sunt impresionante: 1,16 milioane de vieți ar fi putut fi salvate printr-o simplă creștere a spațiilor verzi în orașele lumii. Pentru Europa, această intervenție ar fi putut proteja aproape 397.000 de persoane de efectele mortale ale căldurii extreme – probabil inclusiv sute dintre victimele spaniole din această vară.
Mecanismul este simplu și eficient: copacii și plantele creează umbre naturale, reflectă radiația solară și accelerează evapotranspirația, determinând o scădere reală a temperaturii ambientale. Chiar și o creștere modestă de 10% a vegetației urbane ar putea reduce temperatura medie zilnică cu 0,08°C și ar preveni 860.000 de decese anual la nivel global.
Lecția pentru România
Tragedia din Spania este un semnal de alarmă pentru întreaga Europă, inclusiv pentru România. Căldura extremă devine o amenințare reală pentru sănătatea publică, iar decesele de la Madrid și Barcelona ar putea fi previzualizarea unui viitor sumbru pentru toate orașele europene.
Investiția în infrastructura verde urbană – parcuri, grădini publice, acoperișuri verzi și fațade vegetale – nu mai este o opțiune estetică, ci o măsură de supraviețuire. Fiecare copac plantat astăzi poate însemna o viață salvată mâine.