Majoritatea copiilor și tinerilor spun că au auzit de schimbările climatice, dar numai jumătate dintre ei înțeleg la ce se referă acestea, potrivit unui nou sondaj global realizat de UNICEF și Gallup, publicat în contextul reuniunii din cadrul COP28 a liderilor mondiali.
Mai exact, 85% dintre tinerii chestionați cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, provenind din 55 de țări, printre care și România, au declarat că au auzit de schimbările climatice, însă doar 50% dintre aceștia au ales definiția corectă inclusă în Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice atunci când li s-a cerut să aleagă între „schimbări sezoniere ale vremii care au loc în fiecare an” și „fenomene meteorologice mai extreme și o creștere a temperaturii medii globale ca urmare a activității umane”.
În ceea ce privește încrederea în informații, rezultatele arată că 60% dintre tinerii chestionați folosesc rețelele de socializare ca principala sursă de știri și de informații, însă doar 23% dintre ei au încredere în informațiile de pe aceste platforme. De fapt, rețelele de socializare reprezintă sursa de informații cu cea mai mică credibilitate dintre toate instituțiile incluse în sondaj.
Cele mai slabe cunoștințe referitoare la schimbările climatice s-au înregistrat în rândul tinerilor din țările cu venituri medii inferioare și mici – cele mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice – precum Pakistan (19%), Sierra Leone (26%) și Bangladesh (37%).
Potrivit Indicelui riscului climatic în rândul copiilor, publicat de UNICEF în 2021, copiii din cele trei țări sunt considerați ca fiind expuși unui risc extrem de mare în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului, care le pune în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expune la boli fatale.
În România, 89% dintre cei 83 de respondenți cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani au declarat că au auzit de schimbările climatice. 65% dintre respondenți identifică schimbările climatice cu fenomenele meteorologice extreme și cu o creștere a temperaturilor medii la nivel mondial ca urmare a activității umane.
61% dintre tinerii respondenți români au indicat oamenii de știință ca fiind cea mai de încredere sursă de informații corecte, 59% au ales medicii și lucrătorii din domeniul sănătății și 48% organizațiile religioase. 24% au votat mass-media ca sursă de încredere, 16% – social media, în timp ce 10% – guvernul național.
„Tinerii s-au numărat printre cei mai mari eroi în acțiunile demarate pentru a combate impactul schimbărilor climatice. Pe străzi sau în sălile de discuții, aceștia au îndemnat la acțiuni climatice, iar noi trebuie să depunem și mai multe eforturi pentru a ne asigura că toți copiii și tinerii înțeleg criza care planează asupra viitorului lor”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell. „La COP28, liderii trebuie să își ia angajamentul de a se asigura că tinerii și copiii sunt educați în legătură cu această problemă, sunt luați în considerare în cadrul discuțiilor și sunt implicați în deciziile care le vor influența viața în deceniile următoare”.
„Acest studiu oferă informații valoroase cu privire la modul în care percep copiii și tinerii trei provocări persistente care ne modelează lumea – acum și în viitor”, a declarat Joe Daly, partener principal în cadrul Gallup. „Este crucial să prezentăm perspectivele tinerilor. Acestea îi ajută pe actualii decidenți politici să înțeleagă nevoile și opiniile generațiilor viitoare într-o eră a schimbărilor rapide și a incertitudinii”.
În luna august, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a afirmat dreptul copiilor la un mediu curat, sănătos și durabil, în urma recunoașterii de către Adunarea Generală a ONU, în iulie 2022, a faptului că un mediu curat, sănătos și durabil este un drept al omului. Orientările au vizat în mod explicit urgența climatică, pierderea biodiversității și intensificarea poluării și au prezentat contramăsuri menite să protejeze viața copiilor și perspectivele viitoare ale acestora.
În ciuda acestor drepturi, ratificate de către 196 de state în cadrul Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, și a faptului că se numără printre categoriile cele mai vulnerabile în fața impactului schimbărilor climatice, copiii sunt în mare parte ignorați în cadrul deciziilor ce urmăresc combaterea crizei climatice, ceea ce înseamnă că vulnerabilitățile, nevoile și contribuțiile lor unice sunt deseori neglijate.
În cadrul Summitului COP28 privind schimbările climatice, care se desfășoară la Dubai, UNICEF face apel la liderii mondiali să se asigure că deciziile luate protejează în mod deliberat copiii și permit investiții în copii, inclusiv în educația privind schimbările climatice.
