Organizația Națiunilor Unite a lansat un avertisment urgent cu privire la secetele globale, caracterizându-le drept „noua normalitate”, care necesită o regândire radicală a managementului lor. Acest mesaj a fost transmis odată cu publicarea unui atlas mondial al secetei, în prima zi a unui summit internațional dedicat combaterii deșertificării, transmite AFP.
Anul 2024, probabil cel mai cald an înregistrat vreodată, a fost marcat de secete devastatoare în mai multe regiuni, inclusiv zona mediterană, Ecuador, Brazilia, Maroc, Namibia și Malawi. Aceste fenomene au cauzat incendii, crize de apă și hrană, evidențiind amploarea provocării.
Conform datelor prezentate de Convenția ONU de Luptă Împotriva Deșertificării și Centrul de Cercetare Științifică al Comisiei Europene, secetele afectează anual 55 de milioane de persoane, reprezentând unul dintre cele mai costisitoare și periculoase riscuri globale.
Impactul secetelor depășește efectele imediat vizibile. Ele generează un efect în lanț care perturbă multiple sectoare, precum agricultura, energia, comerțul și navigația, amenințând în același timp ecosistemele și sănătatea umană. În 2022-2023, aproximativ 1,84 milioane de persoane au fost afectate, cu 85% locuind în țări cu venituri mici și mijlocii.
Previziunile sunt și mai îngrijorătoare: până în 2030, trei din patru persoane la nivel mondial vor fi afectate de secetă, în principal din cauza schimbărilor climatice generate de arderea combustibililor fosili.
Atlasul subliniază caracterul complex al secetelor, evidențiind că acestea nu reprezintă doar absența precipitațiilor, ci rezultă dintr-o combinație de variabilitate climatică naturală, schimbări climatice antropice și management inadecvat al resurselor de apă și teren.
Printre efectele secundare critice se numără reducerea producției hidroelectrice, creșterea prețurilor la energie și potențiale pene de curent, care pot conduce la creșterea spitalizărilor și deceselor în perioade de temperaturi ridicate.
Ibrahim Thiaw, secretarul executiv al Convenției, a solicitat o regândire fundamentală a modului de luare a deciziilor și management al riscurilor de secetă. Experții subliniază necesitatea unei colaborări fără precedent între sectoare și țări pentru a construi reziliență.
Recomandările cheie includ adoptarea unor abordări proactive, dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie, implementarea unor practici agricole inovatoare și îmbunătățirea managementului resurselor de apă.
Deși provocarea este majoră, raportul evidențiază că gestionarea secetelor rămâne subfinanțată, ceea ce subliniază urgența unui răspuns global coordonat și strategic.
