Cercetătorii din cadrul Comisiei Europene și partenerii lor internaționali lansează un semnal de alarmă privind deteriorarea rolului pădurilor în lupta împotriva schimbărilor climatice
O cercetare recentă publicată în prestigioasa revistă Nature relevă o tendință îngrijorătoare: ecosistemele forestiere din Europa își reduc dramatic capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă. Această evoluție pune sub semnul întrebării strategiile climatice ale Uniunii Europene pentru atingerea neutralității carbonice până la mijlocul secolului.
Scădere alarmantă a capacității de absorbție
Pădurile europene, care se întind pe aproximativ 40% din teritoriul terestru al UE, au funcționat istoric ca un „burete” natural pentru emisiile de carbon. În perioada 1990-2022, aceste ecosisteme au reușit să absoarbă anual echivalentul a 436 milioane tone de CO2, reprezentând circa 10% din totalul emisiilor antropice generate la nivelul blocului comunitar.
Datele analizate de echipa internațională de cercetători, coordonată de specialiștii de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, arată însă o deteriorare accelerată. Comparativ cu perioada 2010-2014, capacitatea de captare a carbonului s-a diminuat cu aproape o treime în intervalul 2020-2022. Mai mult, studii de specialitate recente indică o amplificare a acestui declin.
Factorii de risc multipli
Degradarea capacității forestiere de stocare a carbonului rezultă din convergența mai multor factori de stres:
- Fenomene climatice extreme: secete prelungite și valuri de căldură intense
- Atacuri ale dăunătorilor: infestații cu insecte care afectează sănătatea arborilor
- Incendii forestiere: episoade de ardere care distrug suprafețe extinse
- Practici de exploatare: modalități de recoltare care nu respectă principiile durabilității
Implicații pentru obiectivele climatice europene
Această evoluție negativă reprezintă o provocare majoră pentru Pactul Verde European și obiectivul de neutralitate climatică asumat pentru 2050. Strategia europeană presupune că emisiile reziduale, care nu pot fi eliminate prin reducere directă, vor fi compensate prin absorbția naturală realizată de ecosistemele terestre și marine, precum și prin tehnologiile de captare și stocare a carbonului.
Soluții pentru redresare
Giacomo Grassi, unul dintre coautorii principali ai studiului, subliniază că „inversarea declinului capacității de stocare a carbonului în pădurile europene rămâne posibilă, dar necesită implementarea imediată a unor măsuri îndrăznețe, fundamentate științific”.
Strategiile de redresare propuse includ:
Adaptarea silviculturii: dezvoltarea unor practici de gestionare forestieră care să consolideze reziliența pădurilor la condițiile climatice viitoare, prin promovarea diversității speciilor și a ecosistemelor mixte.
Reformarea exploatării: modificarea metodelor de recoltare pentru a minimiza impactul asupra capacității de regenerare și stocare a carbonului.
Îmbunătățirea monitorizării: dezvoltarea unor sisteme de supraveghere mai precise și continue a stării ecosistemelor forestiere europene.
Nevoia unei mai bune înțelegeri științifice
Autorii studiului evidențiază lacunele existente în cunoașterea dinamicii carbonului forestier. Multe state membre ale UE se bazează pe inventare forestiere sporadice, care nu oferă o imagine completă și actualizată a evoluțiilor în timp real.
Cercetătorii recomandă implementarea unor sisteme de măsurare continuă a fluxurilor de carbon între sol, vegetație și atmosferă, precum și dezvoltarea unor modele predictive pentru impactul evenimentelor climatice extreme asupra rezervoarelor naturale de carbon.
Piers Forster, profesor la Universitatea din Leeds și specialist în științele climatice care nu a participat la acest studiu, avertizează: „Nu putem construi strategii de eliminare a carbonului fără o înțelegere profundă a proceselor care se desfășoară deja în sistemele noastre naturale terestre”.
Studiul publicat în Nature constituie astfel un apel urgent la acțiune pentru protejarea și restaurarea unuia dintre cei mai importanți aliați ai Europei în lupta împotriva schimbărilor climatice.
