Un raport internațional demonstrează legătura directă între activitățile umane și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme care devastează Europa de Sud
Schimbările climatice provocate de om au transformat fenomenele meteorologice extreme dintr-o raritate într-o realitate recurentă, potrivit unui studiu de referință al rețelei internaționale World Weather Attribution (WWA), citat de AFP. Cercetătorii au demonstrat că valurile de căldură care au generat incendiile devastatoare din Spania și Portugalia în august 2025 sunt acum de 40 de ori mai probabile decât ar fi fost în absența încălzirii globale.
Record devastator în Peninsula Iberică
Peninsula Iberică a traversat în august 2025 cel mai intens val de căldură din istoria meteorologică modernă, cu temperaturi care au depășit constant 40°C pe întinderi vaste de teritoriu. Fenomenul a durat 16 zile consecutive în Spania, fiind caracterizat de temperaturi medii cu 4,6 grade Celsius superioare celor înregistrate în valurile de căldură anterioare.
„Fără încălzirea provocată de activitățile umane, condiții meteorologice atât de propice incendiilor ar fi apărut doar o dată la 500 de ani, în loc de o dată la 15 ani, așa cum este cazul astăzi”, a explicat Theo Keeping, cercetător la Imperial College din Londra.
Bilanț tragic și devastare fără precedent
Consecințele au fost dramatice: opt decese (câte patru în fiecare țară), evacuarea a mii de locuitori și distrugerea unor suprafețe record de vegetație. Spania a pierdut peste 380.000 de hectare – cel mai mare bilanț înregistrat de Sistemul European de Informare privind Incendiile Forestiere (EFFIS) din 2006 încoace. Portugalia a fost la rândul său grav afectată, cu peste 280.000 de hectare devastate.
Potrivit Institutului de Sănătate Carlos III, valul de căldură din august 2025 poate fi asociat cu peste 1.100 de decese în Spania, evidențiind impactul letal al fenomenelor meteorologice extreme.
Intensificare dramatică a fenomenelor extreme
Datele Agenției naționale de meteorologie din Spania (AEMET) relevă o escaladare îngrijorătoare: din cele 77 de valuri de căldură înregistrate din 1975, șase au depășit valorile termice medii cu cel puțin 4 grade Celsius, cinci dintre acestea producându-se începând cu 2019.
Cercetătorii WWA au constatat că schimbările climatice nu doar au crescut frecvența acestor evenimente, ci le-au și intensificat cu 30%. Căldura persistentă usucă rapid vegetația, creând condiții pentru incendii care „pot genera propriul vânt, ducând la o creștere a lungimii flăcărilor, la explozii și la aprinderea a zeci de focare în apropierea lor din cauza scânteilor zburătoare”, a detaliat Keeping.
Factori agravanti
Maja Vahlberg de la Centrul pentru Climă al Crucii Roșii și Semilunii Roșii identifică un factor suplimentar de risc: exodul rural. „Declinul agriculturii și al pășunatului tradițional reduce controlul natural al vegetației. Terenurile care erau odinioară locuite și exploatate au devenit astfel mai inflamabile”, a explicat expertul.
Această combinație între intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și abandonarea tradițiilor agricole creează un cocktail periculos care transformă vaste regiuni europene în zone vulnerabile la incendii devastatoare.
Studiul WWA, bazat pe analiza arderii combustibililor fosili ca principală cauză a schimbărilor climatice, sugerează că fără măsuri drastice de reducere a emisiilor, astfel de evenimente extreme vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai intense, punând în pericol viața umană și ecosistemele naturale din Europa de Sud.
