Transformarea felului în care mâncăm nu este doar o necesitate – este o oportunitate. O oportunitate de a salva vieți, de a proteja planeta și de a construi un sistem alimentar mai echitabil.
Un raport realizat de 70 de experți din 35 de țări, citat de The Guardian, demonstrează că această viziune este nu doar posibilă, ci și urgentă. Soluția propusă poartă un nume ce sună științific, dar are aplicații extrem de practice: „dieta sănătății planetare” (Planetary Health Diet – PHD).
Sistemul alimentar global traversează o criză paradoxală. Pe de o parte, producem suficientă hrană pentru toată lumea. Pe de altă parte, circa un miliard de oameni suferă de subnutriție, în timp ce alt miliard trăiește cu obezitate. În același timp, aproximativ 2,8 miliarde de persoane nu își pot permite o dietă sănătoasă. Această „dublă povară” a malnutriției este doar vârful aisbergului.
Felul în care mâncăm astăzi are consecințe devastatoare asupra mediului. Sistemul alimentar actual generează o treime din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, alimentează defrișările masive și poluează apele. Iar inechitățile sunt flagrante: cei mai bogați 30% dintre oamenii de pe glob generează peste 70% din daunele de mediu cauzate de alimentație.
Ce înseamnă, de fapt, dieta sănătății planetare
Spre deosebire de dietele restrictive la modă, PHD nu este o rețetă universală rigidă. Este, mai degrabă, un cadru flexibil care poate fi adaptat gusturilor locale și preferințelor individuale. Poți urma această dietă fiind omnivvor, vegetarian sau vegan – esența constă în alegeri înțelepte, nu în dogme.
Recomandările de bază sunt surprinzător de simple: mai multe legume, fructe, nuci, leguminoase și cereale integrale. În paralel, reducerea alimentelor intens procesate, a zahărului și a grăsimilor saturate. Consumul moderat de carne devine cheia, nu eliminarea ei completă. Această abordare țintește simultan două obiective ambițioase: îmbunătățirea sănătății oamenilor și menținerea în limite sigure a impactului sistemului alimentar asupra mediului, în contextul unei populații globale estimate la 9,6 miliarde în 2050.
Beneficiile: cifre care vorbesc de la sine
Dacă ar fi adoptată la scară globală, PHD ar putea preveni aproximativ 40.000 de decese premature în fiecare zi. Pe parcursul unui an, vorbim despre milioane de vieți salvate. Beneficiile pentru mediu sunt la fel de impresionante: emisiile provenite din sistemul alimentar s-ar înjumătăți până în 2050, o condiție esențială pentru limitarea încălzirii globale.
Din perspectivă nutrițională, această dietă oferă un profil superior pentru mulți micronutrienți esențiali: acizi grași sănătoși, fibre, folat, magneziu și zinc. Chiar și necesarul de fier și vitamina B12 pot fi acoperite prin combinații atente de alimente precum frunzele verzi, produse din soia fermentată și alge.
Diferențe regionale: aceeași problemă, soluții diferite
Provocarea nu este aceeași pretutindeni. În Statele Unite și Canada, consumul de carne roșie depășește de peste șapte ori nivelul recomandat. În Europa și America Latină, suntem la de cinci ori peste limită, iar în China de patru ori. Pentru aceste regiuni, reducerea consumului de produse animale, zahăr și grăsimi saturate este prioritară.
Însă în Africa sub-sahariană și alte zone dependente de alimente bogate în amidon, situația este inversă. Aici, mici creșteri ale consumului de pui, lactate și ouă ar aduce beneficii semnificative pentru sănătate. După cum subliniază Marco Springmann, coautor al raportului de la University College London, „ce trebuie redus diferă mult” de la o regiune la alta.
Politici publice pentru schimbare reală
Raportul nu se oprește la recomandări individuale. Experții propun un pachet coerent de politici publice care pot accelera transformarea sistemului alimentar. Printre acestea se numără restructurarea fiscală – taxe mai mari pentru alimentele nesănătoase și ieftinirea celor sănătoase prin subvenții –, reglementarea strictă a marketingului produselor dăunătoare și realocarea subvențiilor agricole către producția sustenabilă.
Exemple concrete există deja. În Anglia au fost interzise promoțiile de preț pentru alimente nesănătoase, iar interzicerea publicității online pentru aceleași produse este iminentă. Aceste măsuri demonstrează că schimbarea este posibilă atunci când există voință politică.
Costuri
Costurile anuale ale bolilor legate de alimentație și ale daunelor de mediu sunt estimate la circa 15 trilioane de dolari. În schimb, transformarea sistemului alimentar ar necesita investiții de 200–500 miliarde de dolari pe an. Pare mult, dar economiile potențiale sunt de aproximativ 5 trilioane de dolari anual. Matematica este clară: beneficiile economice nete sunt uriașe.
Line Gordon de la Stockholm Resilience Centre subliniază însă un aspect crucial: nu este suficient să ieftinești alimentele sănătoase. Este esențială creșterea puterii de cumpărare, pentru a asigura echitatea socială a acestei tranziții.
Responsabilitatea nu aparține doar guvernelor. Sectorul privat poate accelera reformularea produselor, aprovizionarea sustenabilă și reducerea risipei alimentare. Comunitățile locale, școlile și spitalele pot implementa meniuri PHD, cu efecte rapide asupra sănătății populației și bugetelor instituționale.
Contestări
Unul dintre punctele forte ale raportului este transparența. Seturile de date sunt disponibile online, permițând adaptarea dietelor la preferințele naționale și la diferite grupe de vârstă. O platformă interactivă arată, pentru fiecare configurație, cum se reduc decesele, se îmbunătățește nutriția și se diminuează impactul de mediu. „Sperăm să vedem mai multă politică publică bazată pe știință,” afirmă Springmann.
De la lansarea PHD în 2019, propunerile au întâmpinat critici, inclusiv din partea industriei cărnii. Johan Rockström, unul dintre coordonatorii raportului, răspunde ferm: „Este o evaluare științifică de referință, care cuantifică diete sănătoase pentru toți oamenii și limitele de mediu pe care trebuie să le respecte sistemele alimentare.” Robustețea metodologică și disponibilitatea echipei de a răspunde contestărilor consolidează credibilitatea acestui consens științific.
