De la începutul mileniului, în lume au dispărut păduri pe o suprafață cumulată de peste 100 de milioane de hectare, o suprafață de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât cea a Californiei. Totuși, aceste pierderi nu s-au produs peste tot. 36 de țări înregistrează în 2020 o creștere semnificativă a numărului de arbori, comparativ cu anul 2000.
În total, 130,9 milioane hectare de teren, reprezentând o zonă mai mare decât suprafața Peru, au fost acoperite de copaci la nivel global între 2000 și 2020, potrivit noilor date ale cercetătorilor de la Universitatea din Maryland și de la organizația nonprofit World Resources Institute (WRI).
Țările europene, printre care Irlanda, Polonia, Danemarca și Țările de Jos, au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri. La nivel continental, suprafața împădurită din Europa prezintă o creștere față de anul 2000 cu 6 milioane hectare. România a înregistrat un câștig net de peste 118.000 ha în ultimii 20 de ani (2000 – 2020).
Chiar dacă la nivel global s-a înregistrat o creștere semnificativă a suprafețelor împădurite în ultimele două decenii, pierderile și impactul generat de defrișări au fost mult mai mari. Cu o pierdere netă totală de peste 100 de milioane de hectare, copacii nou plantați nu compensează pierderea pădurilor bătrâne, bogate în carbon. Copacii maturi stochează carbonul în mod diferit față de cei tineri, iar biodiversitatea are nevoie de păduri bine „înrădăcinate” și conectate, în care să se dezvolte.
Potrivit datelor studiului, colectate prin satelit, Rusia, Canada și Statele Unite cuprind mai mult de jumătate din creșterea suprafeței de copaci la nivel mondial, însumând un total de 68 de milioane de hectare. Cu toate acestea, toate cele trei țări au pierdut, de asemenea, mai multă vegetație forestieră decât au câștigat, înregistrând pierderi nete globale în perioada 2000-2020. În timp ce aceste date reprezintă un progres major, ele vin cu câteva avertismente importante. Pentru ca unii copaci să atingă înălțimea de 5 metri necesară pentru a fi detectați cu ajutorul acestei tehnologii prin satelit, poate dura între 10 și 15 ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că intervențiile prin AFR100, un efort masiv de restaurare condus de guvernele africane începând cu 2015, probabil că nu au apărut încă pe hartă. Și aceasta este doar una dintre cele câteva inițiative majore de restaurare care au început în ultimii ani.
Asia are, de asemenea, o proporție mare de țări cu un câștig net privind suprafețele împădurite, cum ar fi Tadjikistan și Kârgâzstan în Asia Centrală, precum și Bangladesh, India și Pakistan în Asia de Sud.
Câștigurile nete au fost mai reduse în Africa și în America. În America de Sud, Uruguay este singura țară care a înregistrat un câștig net, în timp ce în Africa, s-au înregistrat câștiguri în Sudan, Sudanul de Sud, Maroc și Algeria.
Chiar și în țările cu pierderi nete globale, datele au detectat niveluri de creștere a arborilor. De exemplu, în statele Tigray și Amhara din nordul Etiopiei, datele arată o creștere netă a acoperirii cu arbori, în ciuda pierderilor din partea de sud a țării. În mod similar, un model de creștere este vizibil în regiunea Sahel din Africa, ceea ce ar putea indica că eforturile susținute de înverzire la nivel local pentru combaterea deșertificării, dau rezultat.
Foto: Freepik
